EXCLUSIV Interviu AUDIO. Opozant rus aflat la Kiev, Ilya Ponomarev: ,,Scopul principal al Moscovei în R.Moldova este să provoace conflicte interne între cetățeni” / ”Eliberarea Crimeeii este o chestiune de timp și de victime”. Află cele mai noi detalii despre operațiunea ucraineană din Belgorod

Podul.ro a reușit să realizeze un interviu exclusiv cu Ilya Ponomarev, care este considerat opozantul rus al momentului de majoritatea cotidienelor din Europa, dar și de mulți analiști. În 2014, Ponomarev era parlamentar în Duma de Stat a Rusiei, iar în această calitate a fost singurul care a votat împotriva anexării Crimeii. Aflat la Kiev de câțiva ani, unde a învățat limba ucraineană, Ponomarev a devenit astăzi cea mai prezentă și deschisă figură a opoziției rusești din exil. Opozantul reușește să îmbine activitatea de jurnalist în cadrul unei emisiuni în limba rusă, realizată în Ucraina, cu cea de politician, fiind membru al Congresului Deputaților Poporului (Parlamentul Rusiei din exil).

Ilya Ponomarev a reușit să câștige o mare popularitatea mediatică datorită legăturilor strânse pe care le are cu Legiunea ,,Libertate Rusiei”, care este o formațiune militară din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, alcătuită exclusiv din militari ruși ce luptă împotriva invadatorilor lui Putin. Legiunea a devenit foarte cunoscută datorită operațiunilor militare efectuate în adâncul teritoriilor rusești aflate la graniță cu Ucraina. Pe pagina sa de Facebook, Ponomarev ne ține la curent cu cele mai actuale evenimente de pe câmpurile de luptă din regiunea rusă Belgorod, cum ar fi orașul Șebekino, localitatea Novaya Tavolzhanka și alte puncte fierbinți (consultați AICI pagina). 

Vă invităm și citiți și să distribuiți interviul (pe care îl aveți și în format audio mai jos):: 

Constantin Dicusar: Foarte mulți, cel puțin în Republica Moldova și România, nu au înțeles care au fost scopurile primei operațiuni ce a avut loc în regiunea rusă Belgorod. Punctați-le dumneavoastră. Ce va urma după această operațiune, mai ales că s-au tot auzit voci din partea unor militari ai Legiunii ,,Libertate Rusiei" care au spus că ,,granița ruso-ucraineană este destul de largă” și că ,,vom mai auzi de ei".

Ilya Ponomarev: Pot să vă spun ca această operațiune militară a avut mai multe obiective. Primul și cel mai important este cel de ordin politic, de începere a eliberării teritoriilor Rusiei. Făgașul eliberării a început cu succes pe 22 mai, atunci a luat naștere o ,,primă oază” a Rusie libere, am ridicat pentru prima dată steagul alb-albastru-alb pe un teritoriu rusesc. 

Al doilea obiectiv a fost stabilirea unei legături directe cu simpatizanții și aderenții noștri din Rusia, cu care împărtășim aceleași viziuni politice, de tip antiregim și opozitive, indiferent unde s-ar fi aflat ei în acele momente, și inspirarea lor în direcția unei lupte deschise. Evident, operațiunea noastră trebuia să îi încurajeze și să îi facă să creadă că eliberarea nu este undeva departe, și că ar fi necesară o acțiune promptă din partea tuturor. 

Din punctul meu de vedere, acest obiectiv s-a realizat cu succes, pentru că operațiunea din Belgorod a fost o surpriză și a produs un șoc puterii de la Kremlin, dar a relevat și anumite reacții din partea mai multor cercuri de opozanți, primim un număr mare de mesaje și apeluri din partea unor ruși care doresc să ni se alăture, și asta ne vorbește despre faptul că am reușit să ne atingem țelurile. 

Reporter: Care au fost reacțiile rușilor ce trăiesc în regiunile de frontieră ale Belgorodului rusesc cu Ucraina, la acțiunile Legiunii?

Ilya Ponomarev: Toți cetățenii cu care Legiunea noastră a interacționat au fost destul de prietenoși. Militarii au fost tratați ca niște apărători, sătenii le-au pus la dispoziție mai multe informații sau anumite lucruri. Evident, au existat și oameni care au fugit, în mare parte fiind vorba despre funcționari civili, oameni ai regimului putinist, polițiști, FSB-iști ș.a.m.d. Este adevărat că au fugit nu doar aceștia, căci da, s-au format mai multe cozi în trafic. Dar, cu toți cei care au decis să rămână pe loc au fost stabilite relații amicale. 

Reporter: Recent, într-un alt interviu, ați vorbit despre așa-numiții "opozanți liberaliști" care încearcă,într-un fel sau altul, să minimalizeze sau să obstrucționeze evenimentele și mișcările care ar putea să se dezvolte ca urmare a celor întâmplate la Belgorod. Cine sunt acești așa-ziși opozanți, ce reprezintă ei în societatea rusă și care este interesul Kremlinului în activizarea lor, în această perioadă?

Ilya Ponomarev: Opoziția rusă, indiferent la care tabără ne-am referi, s-a împărțit în două categorii, mai ales în lumina ultimelor evenimente, în legătură cu acțiunile de rezistență și de forță desfășurate. Acest lucru este foarte bine observabil, și eu aș spune că în acest moment avem o parte mai considerabilă, deși ea treptat se diminuează, de opozanți care spun: ,,Nu, nu, nu”, ,,nu avem nevoie de nicio acțiune sau rezistență militară, în forță”. ,,Acest lucru este destul de periculos, iar societatea nu este pregătită pentru aceasta”. ,,Mai bine facem flashmob-uri, afișăm panglici antirăzboi” și altele de acest gen. 

Pe de altă parte, avem cealaltă tabără care spune: ,,Noi deja am încercat toate aceste metode, ele nu funcționează, sunt inutile, deci trebuie să mergem pe o altă cale, în special pe calea unei rezistențe militare și în forță”. 

Prima tabără privește cu scepticism spre cealaltă tabără, tabăra rezistenței, iar Kremlinul reușește astfel să îi folosească pe unii împotriva celorlalți, și anume din acest motiv opozanții ajung adesea să se confrunte între ei. Ar fi bine ca această energie cheltuită inutil să fie canalizată doar în direcția luptei cu dușmanul nostru comun. Opozanții speriați de acțiuni militare trebuie să înțeleagă că dușmanul folosește aceste disensiuni în beneficiul său. Desigur, noi înțelegem foarte bine această inerție a gândirii umane, dar vă asigurăm că noi o vom depăși. Vedem totodată cum opinia publică își schimbă anumite percepții, acest lucru ne avantajează, oamenii au început să îi susțină pe eroii care au înaintat în regiunea Belgorod. În plus, noi am putut vedea cu câtă însuflețire și satisfacție a reacționat o parte dintre cetățenii ruși atunci când Kremlinul a fost lovit de drone, de aceea eu sunt sigur că totul va fi bine. Va exista însă, nu doar o luptă împotriva Kremlinului, dar și o luptă internă între cercurile de opozanți. 

Reporter: Vorbind despre opoziția parlamentară, ce este Congresul Deputaților Poporului (sunteți unul dintre membrii acestui Congres aflat în exil)? E o organizație politică sau o mișcare? Care sunt obiectivele sale pe termen scurt și lung?

Ilya Ponomarev: Într-adevăr, eu sunt unul dintre membrii acestui Congres format din deputați ruși de mai multe niveluri, dar și din ,,perioade” diferite, căci avem și deputați curenți, dar în mare parte avem alături de noi foști deputați, fie cei care au făcut parte din Duma de Stat a Rusiei, fie cei care au servit ca deputați-consilieri în cadrul autorităților publice locale din diverse regiuni. Câțiva dintre ei se află pe teritoriul Federației Ruse, dar evident, majoritatea  covărșitoare a deputaților noștri se află în exteriorul Rusiei și își continuă lupta de acolo unde se află astăzi. 

Congresul Deputaților Poporului nu este o organizație politică, și nici partid nu e, ci e mai degrabă o structură sau. dacă vreți, un ,,Parlament din umbră”. Această structură nu își propune să desfășoare o luptă politică precum o fac partidele, nu exprimă o viziune politică concretă, ci este o asociație colectivă care elaborează legi, iar în cadrul ei avem diverși membri cu viziuni diferite care fac parte din grupuri politice diferite, există politicieni de dreaptă, dar și de stânga, există conservatori, liberali, naționaliști, internaționaliști, vorbim despre o mare diversitate politică. Congresul nostru, ca și oricare parlament, elaborează legi care, înainte de a fi aprobate, sunt discutate în bunele tradiții ale parlamentarismului și democrației. Totodată, este demn de remarcat faptul că rândurile Congresului nostru cresc, tot mai mulți cetățeni cu inițiativă ni se alătură, iar doritorii trebuie să știe că suntem o platformă alternativă deschisă. 

Reporter: Vă propun să ne imaginăm următorul scenariu. Cât de legitim ar fi ca acest congres să ajungă la putere în Rusia ca urmare a unei revolte sau revoluții anti-Putin ?

Ilya Ponomarev: Eu consider că nimeni altcineva nu ar putea să o facă, mă refer nemijlocit la înlocuirea puterii dictatoriale actuale. Am mai spus, există diverse cercuri de opozanți care ,,visează” la un viitor politic, discută despre aceasta, se contrariază etc. Dar niciun astfel de cerc, până în acest moment, nu a pus bazele unui construct judiciar al viitoarei puteri politice, dar democrația este în primul rând despre procedură. Noua putere ar trebuie să aibă niște reguli după care se ghidează, să aibă o programă concretă nu doar una declarativă exprimată în documente. 

Și apoi, trebuie spus că, teoretic, astăzi niciun cerc al opoziției rusești nu are vreo legitimitate. Spre exemplu, în Belarus există Tihannovskaia pentru care cetățenii au votat în cadrul alegerilor prezidențiale și care este purtătoarea unei legitimități. Mulți din Belarus nu se pot împăca cu acest fapt, dar ei nu au ce face, pentru că ea a fost votată de cetățeni. Unica structură a opoziției ruse care are o anumită legitimitate, care a fost votată de oameni în cadrul unor alegeri reale, recunoscute, apropo, de către comunitatea internațională este Congresul Deputaților Poporului. Evident, acest lucru trezește o anumită gelozie din partea unora, dar Congresul nostru merge mai departe, mai ales că este recunoscut și deschis spre noi aderenți. 

Reporter: Care sunt primele decizii pe care un astfel de Congres ar trebui să le ia în Rusia post-Putin, în special în ceea ce privește Ucraina?

Ilya Ponomarev:Noi avem în vedere, în primul rând, o lege de bază, și anume Constituția. Congresul lucrează asupra unei Constituții provizorii, care să faciliteze schimbarea puterii și regimului, iar apoi, vom propune o nouă Constituție care va fi supusă unui referendum național pentru a fi aprobată de către toți cetățenii. Avem în vedere și aprobarea ,,Legii celei dintâi zile” care presupune încetarea focului, stabilirea principiilor primordiale de pace, dar și demilitarizarea Rusiei. 

De asemenea, avem în vederea aprobarea ,,Legii privind tranziția”, care stabilește exact traseul de trecere de la starea politică actuală la democrație, către alegeri libere etc. 

Un alt aspect la care aș vrea să mă opresc este reforma municipală, noi vrem ca aceasta să înceapă din regiunile periferice, comune, pentru ca oamenii de acolo să poată lua puterea în mâinile lor. Următoarele alegeri nu le vom desfășura la nivel federal, pentru a evita confruntarea între politicienii centralizatori, ci întâi de toate, ele trebuie organizate la nivelurile inferioare, începând de jos pentru ca simplii cetățeni să simtă că ei sunt puterea în comunele și localitățile lor, și abia apoi funcționarii locali să decidă cu cine dintre politicienii federali își doresc să lucreze, să stabilească parteneriate. 

În continuare, există o serie de alte legi fără de care statul nu va putea funcționa imediat. Avem pe masă ,,Legea lustrației” care îi va viza pe toți ticăloșii care au construit acest regim, de asemenea avem ,,Legea privind libertatea cuvântului” care prevede încetarea propagandei mediatice de stat, și care va garanta independența totală a mass-mediei, există și Legea care îi privește în particular pe deținuții politici, dar și în general despre toată această mașinărie represivă creată în toată Rusia ș.a.m.d. Deci, de tot ce are nevoie statul pentru a deveni funcțional fie a fost aprobat deja de Congresul Deputaților Poporului, fie se află în proces de elaborare. 

Reporter: Subiectul Crimeii este și el destul de actual astăzi, mai ales că știm că ceva s-ar putea întâmpla deja în perioada imediat următoare, în ceea ce privește acest teritoriu aflat sub ocupație rusească. Are dreptul Ucraina să își folosească armata pentru a elibera Crimeea? Cum vedeți dumneavostră eliberarea Crimeii, pe cale militară sau pe cale diplomatic?

Ilya Ponomarev: Eu nu cred în nicio cale diplomatică, Putin pur și simplu nu va returna acest teritoriu sub nicio condiție. Crimeea este Ucraina, iar eliberarea acesteia este una dintre sarcinile de bază ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Pentru armata ucraineană de azi, eliberarea Crimeii este o sarcină mai realizabilă decât pentru armata rusă, în ceea ce privește păstrarea acesteia sub ocupație rusă. De aceea chestiunea eliberării Crimeii este o chestiune care ține de timp și de victime. 

Dar astăzi nu avem o certitudine în această privință, există și riscul ca încetarea războiului să aibă loc înainte ca Ucraina să reușească să elibereze militar Crimeea. În orice caz, formula eliberării Crimeii se va face doar cu capitularea lui Putin, dar dacă acest lucru nu se va întâmpla, oricum eu cred că eliberarea se va face pe cale militară, mai devreme sau mai târziu. 

Reporter: Cât de realistă este ideea că în Rusia, care este un stat gigantic din punct de vedere teritorial, ar putea exista un guvern democratic care să guverneze în mod democratic acest vast teritoriu? Și aici următoarea întrebare: politicianul Ilya Ponomarev ar susține o guvernare a Rusiei într-un mod strict centralizat sau ar fi în favoarea unei descentralizări de substanță, care ar putea ajunge până la separarea unor republici compact populate de popoare non-rusești, cum este de exemplu Cecenia?

Ilya Ponomarev: În primul rând, politicianul Ilya Ponomarev nu are de gând să guverneze într-un mod sau altul, el se află aici pentru a face tot posibilul ca în Rusia să nu mai existe țari, ,,președinți” și alți ,,fuhreri”. Îmi doresc să avem o republică parlamentară, cu o conducere colectivă formată pe baza majorității parlamentare. Noi purtăm în prezent discuții în sânul Congresului despre transformarea funcției de președinte al statului în una decorativă. Societatea rusă e și mai incisivă, ea nu mai vrea să audă nici măcar de un președinte cu funcții decorative, că este destul de periculos să mai păstrezi această funcție după tot ce ni s-a întâmplat. Iar în ceea ce privește autodeterminarea popoarelor din Rusia, poziția mea este foarte bine cunoscută, eu pledez, cum v-am spus, pentru oferirea puterilor către regiuni, către autoritățile publice locale, susțin dreptul popoarelor din Rusia la autodeterminare. 

Consider că fiecare populație sau grup, nu neapărat o națiune sau o etnie, căci știm că astăzi este foarte greu să definești precis ce este o etnie sau un popor, trebuie să aibă dreptul la propria limbă națională etc. Orice decizie asumată de un popor trebuie să corespundă legii, fără a ieși din albia legalității. În noua Constituție pe care noi o discutăm, la capitolul privind noii parametri de stabilire a înțelegerii federative, există și o prevedere despre autodeterminare până la separarea completă. Procedura de separare este de asemenea prevăzută în actul constituțional. Dar trebuie spus că noi vorbim despre punerea bazelor unei noi Rusii, care nu se va identifica cu Federația Rusă de astăzi, iar în acest proces vom întreba fiecare subiect teritorial, fiecare republică din cadrul actualei federații, dacă își dorește să ia parte la acest proces. Noua Rusie pe care o avem în gând se va ghida de principii egalitariste între toate formațiunile care o vor constitui. 

Reporter: Ce se va întâmpla cu toți judecătorii, procurorii care au servit regimul lui Putin și au luat decizii antidemocratice și antipopulare? Își vor avea ei locul într-o Rusie liberă?

Ilya Ponomarev: Congresul deja a aprobat ,,Legea lustrației” care descrie în detaliu această procedură în privința celor care au slujit regimului putinist. Cu procurorii problema va fi rezolvată mai ușor. Noi dorim să desființăm instituția Procuraturii Generale din Rusia, suntem interesați în același timp de modelul american, unde această instituție este doar o aripă a Ministerului Justiției. Apropo, discutăm intens și despre redistribuirea atribuțiilor în ceea ce privește sistemul judecătoresc, justițiar. Cel mai dificil ne va fi cu judecătorii, aici noi discutăm asupra unei reforme judecătorești foarte adânci, purtăm discuții și pe marginea modificării rolului instanței supreme în sistem, principiul formării instanței, dar și despre judecătorii federali, judecătorii juriului. Aceste modificări vor fi o prioritate a noului stat după perioada de tranziție.

Reporter: Ce înseamnă Kremlinul pentru dumneavoastră, cât de corect ar fi ca Rusia Liberă să fie condusă de la Kremlin? Dacă Ilya Ponomarev ar deveni astăzi președinte al Federației Ruse ar lua în considerare ideea transformării Kremlinului într-un muzeu ?

Ilya Ponomarev: O decizie corespunzătoare în tot ce ține de clădirea Kremlinului, de mausoleul lui Lenin va fi aprobată de Congresul Deputaților Poporului. Ne gândim la amenajarea în incinta clădirii a unui muzeu al represiunii regimurilor țarist, sovietic și putinist. Vom fi corecți și vom arăta represiunile comise de toate regimurile. 

Dacă vă interesează părerea mea personală despre locul din care Rusia ar trebui guvernată, atunci eu cred că ar trebui să fie orașul Hantî-Mansiisk. Cred că ar fi o capitală ideală pentru noua Rusie, este un oraș mic și modest aflat la o distanță considerabilă de alte centre administrative. Modestia orașului ar trebuie să însemne că noua conducere a Rusiei a venit să lucreze în folosul cetățenilor, și nu în propriul folos. Dar în orice caz cred că capitala Rusiei trebuie mutată, acest lucru este obligatoriu. 

Reporter:Pentru că ne apropiem de final, haideți să vorbim puțin și despre situația din Republica Moldova. Despre alegerile din Găgăuzia, unde forțele pro-europene și democratice nu au avut un candidat propriu. De fapt, găgăuzii nu au avut de ales decât să voteze pentru un candidat pro-rus, iar autoritățile au argumentat că regiunea este suficient de intoxicată cu propagandă, este pro-rusă și că nu avea rost să meargă cu un candidat pro-european. Care sunt obiectivele Kremlinului în Găgăuzia și ce recomandări aveți pentru autoritățile de la Chișinău, mai ales acum, odată cu victoria candidatului de bază al Moscovei?

Ilya Ponomarev: Scopul de bază al politicii Federației Ruse în Republica Moldova este să ,,agite apele”, să provoace conflicte interne între cetățeni, iar toate acestea sunt făcute pentru a nu admite rezolvarea conflictului transnistrean, cât și pentru a o împiedica să adere la Uniunea Europeană și NATO. Aceste acțiuni nu sunt întotdeauna încununate de succese majore, dar nici lipsite de succes, din păcate. Eu cred că rezvolvarea și încetarea tuturor acestor provocări poate avea loc pe două direcții, prima este unirea tuturor forțelor pentru schimbarea puterii de la Moscova, pentru că sursa răului își găsește rădăcina nu în Republica Moldova ci la Kremlin. Cea de-a doua direcție se referă la un parteneriat strâns cu Ucraina care să poată face posibilă o cooperare militară strânsă în rezolvarea definitivă a conflictului transnistrean.