"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Președintele Parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanchuk, și-a exprimat compătimirea pentru durerea resimțită de polonezi în amintirea masacrului din Volânia, până la 100.000 de etnici polonezi fiind uciși de naționaliștii ucraineni în al Doilea Război Mondial. Subiectul reprezintă și astăzi o sursă de tensiuni între cele două țări aliate.
Aflat în vizită la Varșovia, Ruslan Stefanchuk a susținut un discurs în plenul Parlamentului polonez. Începându-și discursul în poloneză, el le-a mulțumit polonezilor pentru sprijinul pe care l-au acordat țării sale odată cu începerea invaziei rusești la scară largă, stârnind ropote de aplauze din partea parlamentarilor.
La sfârșitul discursului care a durat aproximativ 30 de minute, Stefanchuk a menționat că anul acesta va avea loc cea de-a 80-a "comemorare a evenimentelor teribile din Volânia". Polonezii consideră masacrul, care a avut loc între 1943 și 1945, drept un genocid, iar Parlamentul de la Varșovia le-a recunoscut ca atare. Însă, Ucraina a respins utilizarea acestei terminologii.
Weekendul trecut au reizbucnit tensiunile cu privire la acest subiect, după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe polonez i-a sugerat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să-și ceară scuze pentru masacru. Această sugestie a fost condamnată ca fiind "inacceptabilă" de ambasadorul Ucrainei la Varșovia.
În discursul său de joi, Stefanchuk a declarat: "Vă înțelegem durerea pierderii celor dragi. Îmi exprim sincera compătimire și recunoștință tuturor familiilor și descendenților victimelor evenimentelor din Volînia din acea perioadă în ceea ce privește păstrarea memoriei strămoșilor lor".
Amintindu-ne, asta "nu cheamă la răzbunare sau la ură, ci servește ca un avertisment că nu se va mai întâmpla așa ceva între națiunile noastre", a continuat Stefanchuk, stârnind ovații din partea celor mai mulți parlamentarilor prezenți.
"Vom lucra alături de voi, dragi prieteni polonezi, acceptând adevărul, oricât de necruțător ar fi acesta", a adăugat Stefanchuk.
"Împreună trebuie să trecem acest examen dificil, dar extrem de necesar, pentru ca formula «iertăm și cerem iertare» să dobândească un adevărat sens și o dimensiune practică", a continuat acesta.
"Vreau să realizăm că, poate pentru prima dată, istoria ne oferă o oportunitate și responsabilitate unică de a deveni creatorii unui nou viitor al unei bune vecinătăți. Vreau să scriem noua noastră istorie împreună, fără a o retușa sau a smulge nicio pagină din ea", a conchis președintele Parlamentului ucrainean.
Ulterior, ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau, a salutat discursul lui Stefanchuk, declarând pentru PAP că "am auzit ceea ce am vrut să auzim, a fost un discurs foarte bun".
"Suntem pe drumul cel bun și acest discurs demonstrează că pozițiile noastre s-au apropiat din nou. Sunt multe de construit", a completat acesta.
Discursul liderului ucrainean a fost salutat de parlamentari atât din partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS), cât și din opoziție.
Cu toate acestea, Krzysztof Bosak, unul dintre liderii partidului de extremă dreapta Konfederacja, a spus că polonezii ar trebui să "vegheze cu atenție" pentru a vedea dacă Ucraina va permite într-adevăr exhumarea victimelor masacrului de la Volînia, așa cum a sugerat Stefanchuk.
Bosak s-a mai plâns, de asemenea, că o mare parte din limbajul lui Stefanchuk a fost vag sau părea să arate cu degetul atât acțiunile Poloniei, cât și ale Ucrainei.
O narațiune des întâlnită în Ucraina era cea potrivit căreia masacrul din Volînia trebuie contextualizat prin înțelegerea tratamentului polonez din trecut asupra ucrainenilor, de exemplu acțiunile represive întreprinse împotriva lor în republica poloneză interbelică. (sursa: Notes from Poland)
