"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Podul.ro a realizat un interviu exclusiv cu primarul orașului bucovinean Cernăuți, domnul Roman Klichuk. Interviul atinge mai multe subiecte de actualitate, printre care schimbarea vieții economice și sociale din Bucovina din cauza războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, starea școlilor românești din Cernăuți, parteneriatele și înfrățirile dintre administrațiile publice locale, descentralizarea Ucrainei și reconstrucția ce va începe după război.
Vă invităm să citiți și să distribuiți interviul:
Constantin Dicusar: Domnule primar, cum s-a schimbat viața în orașul Cernăuți de când Rusia a început acest război genocidar de ocupație în Ucraina? În acest context, cum s-a mobilizat și cum și-a desfășurat activitatea administrația publică locală a Cernăuțiului, mai ales anul trecut, în perioada de vârf a războiului?
Roman Klichuk: Războiul din Ucraina are un impact semnificativ asupra vieții oamenilor și asupra activității autorităților locale. Consiliul orășenesc Cernăuți, ca și alte autorități locale, ia diverse măsuri pentru a asigura securitatea și a proteja orașul de posibilele consecințe ale războiului. Printre acestea se numără creșterea nivelului de pregătire a apărării orașului, asigurarea unui nivel adecvat de securitate în locurile publice și alte măsuri de sprijinire a populației locale.
Reporter: În ce măsură e implicat Cernăuțiul în susținerea eforturilor Ucrainei de a rezista agresiunii rusești?
Roman Klichuk: Cernăuțiul este parte integrantă a Ucrainei, astfel că locuitorii și autoritățile publice locale sprijină toate eforturile Ucrainei de a contracara agresiunea rusă în diversele sale ipostaze.
Reporter: Care este atmosfera generală în societatea din Cernăuți? Persistă teama de atacurile rusești?
Roman Klichuk: Este adevărat că și orașul Cernăuți a fost lovit de rachete, dar noi credem în armata noastră. Ucrainenii sunt puternici în spirit, hotărâți doar să învingă.
Reporter: A luat Cernăuțiul anumite măsuri pentru a-și proteja patrimoniul istoric și arhitectural de orice eventual pericol militar rusesc?
Roman Klichuk: Primăria a dispus acoperirea vitraliilor din oraș, a celui mai vechi monument, a iconostasului cernăuțean, precum și a colecțiilor muzeale, etc.
Reporter: Cum se integrează ucrainenii din estul Ucrainei în viața din vestul țării, în special aici, în Bucovina? Cu ce dificultăți se confruntă ei aici, având în vedere stereotipurile care încă persistă în societate?
Roman Klichuk: Suntem cu toții uniți, avem un singur dușman. Ucrainenii sunt o mare familie. În această situație dificilă, Cernăuțiul a devenit un loc în care oameni din diferite regiuni ale Ucrainei au reușit să-și găsească un refugiu și să se adapteze la noile condiții. Ucrainenii din est, ca și ceilalți cetățeni, trăiesc și lucrează în orașele din vest și interacționează în mod activ cu rezidenții locali. Ne străduim să sprijinim integrarea tuturor locuitorilor orașului.
Reporter: În ce măsură a crescut cooperarea dintre administrația publică locală de stat din Cernăuți și colegii dumneavoastră din Lviv și Transcarpatia, în contextul războiului și cât de importantă este această cooperare între primării, având în vedere situația din prezent?
Roman Klichuk: Cooperăm cu majoritatea orașelor. Ne împărtășim experiența și informațiile chiar mai mult, mai ales acum, în condiții de război. Noi, Cernăuțiul, ajutăm din ce în ce mai mult și orașele din est.
Reporter: Cum a afectat războiul investițiile în Cernăuți? A devenit Cernăuțiul o destinație mai interesantă și oarecum mai sigură pentru investitori în acest context?
Roman Klichuk: De la începutul invaziei rusești, situația economică din Ucraina s-a schimbat semnificativ, regiunea Cernăuți a devenit un avanpost pentru persoanele strămutate intern și întreprinderile relocate de pe teritoriile unde se desfășurau ostilitățile active, mă refer aici la orașele din estul Ucrainei. Având în vedere aceste circumstanțe, partenerii externi și-au oferit sprijinul și ajutorul umanitar comunității teritoriale a orașului Cernăuți pentru a ajuta și susține ucrainenii în toate modurile posibile. Astfel de condiții și poveri asupra comunității locale au dat naștere unor schimbări economice rapide, ținând cont de nevoile mediului de afaceri și ale cetățenilor, iar municipalitatea ia în prezent măsuri pentru a îmbunătăți activitatea investițională, în special, a decis să creeze Parcul Industrial Cernăuți, unde va fi concentrată o parte semnificativă a potențialilor investitori și a întreprinderilor relocate.
În prezent se realizează un inventar al potențialelor obiecte de investiții și al terenurilor libere de tip Greenfield și Brownfield cu scopul de a facilita oportunități de investiții pentru potențialii investitori. În scopul informării potențialilor investitori cu privire la stadiul de dezvoltare economică și socială a Comunității Teritoriale a orașului Cernăuți și la disponibilitatea obiectelor de investiții potențiale în raport cu potențialul investițional al comunității, a fost elaborat "Pașaportul investițional al Comunității Teritoriale a orașului Cernăuți" în limbile ucraineană, engleză și franceză, care este disponibil pe site-ul oficial al Consiliului orășenesc Cernăuți – detalii AICI.
Reporter: Cum s-au dezvoltat în această perioadă relațiile și parteneriatele externe ale Cernăuțiului cu orașele occidentale? Cum au ajutat acestea Cernăuțiul în această perioadă?
Roman Klichuk: În prezent, Cernăuțiul are stabilite contacte internaționale strânse cu mai multe orașe cu care de altfel ne-am și înfrățit, și anume:
– Salt Lake City (Utah), Statele Unite ale Americii (pe 20.07.1989);
– Saskatoon (Saskatchewan), Canada (pe 06.06.1991);
– Klagenfurt am Wörthersee (Carintia), Austria (pe 05.06.1992);
– Konin (provincia Wielkopolska), Republica Polonă (pe 03.05.1994);
– Suceava (județul Suceava), România (pe 14.03.1995, prelungită la 31.10.2003);
– Nof HaGalil, Statul Israel (pe 11.11.1997);
– Wolfsberg (Carintia), Austria (pe 19.03.2007);
– Timișoara (județul Timiș), România (pe 24.04.2010);
– Iași (județul Iași), România (pe 6 octombrie (Cernăuți) - 14 octombrie (Iași) 2012);
– Bălți, Republica Moldova (pe 5 octombrie 2013);
– Chișinău, Republica Moldova (pe 14 octombrie 2014);
În 2016, acordurile de înfrățire și parteneriat cu orașele Podolsk (regiunea Moscova) și Briansk (regiunea Briansk) din Federația Rusă au fost anulate. După agresiunea rusă împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie, Cernăuțiul și-a găsit trei noi frați europeni în primele luni ale fazei active a războiului. Aceștia sunt Dusseldorf, Metz și Mannheim. După mai bine de 30 de ani de înfrățire cu Moscova, aceasta a fost suspendată odată cu izbucnirea războiului, la 24 februarie 2022. Contactele au existat încă de la sfârșitul anilor 1960, din perioada sovietică, iar înfrățirea oficială a fost încheiată în 1992. Este important și semnificativ faptul că, la 10 martie 2022, Consiliul Local al orașului Düsseldorf (Renania de Nord-Westfalia, Republica Federală Germania), în cadrul ședinței sale, la propunerea primarului, Dr. Stefan Keller, a decis în unanimitate să stabilească relații de înfrățire cu orașul Cernăuți.
Reporter: Cât de importantă va fi descentralizarea economică pentru Ucraina după război și cum poate contribui aceasta, precum și parteneriatele publice locale între comunitățile publice locale ucrainene și occidentale la reconstrucția și restaurarea Ucrainei?
Roman Klichuk: Descentralizarea economică va fi foarte importantă pentru Ucraina după război, deoarece poate contribui într-adevăr la accelerarea redresării țării și la crearea unui mediu economic favorabil pentru rezidenții locali. După război, multe orașe și localități ucrainene vor avea nevoie de investiții semnificative și de reconstrucție pentru a-și reface infrastructura și economiile. Descentralizarea poate contribui la promovarea dezvoltării economice locale și la atragerea de investiții în zonă, creând noi oportunități de afaceri și furnizând infrastructură și servicii sociale. Administrațiile publice locale înfrățite și parteneriatele dintre localitățile ucrainene și cele occidentale pot contribui, de asemenea, la restaurarea și dezvoltarea zonei prin furnizarea de mai multe resurse și sprijin pentru inițiative și proiecte locale. Acest lucru poate contribui la promovarea afacerilor, a turismului, a culturii și a altor sectoare care pot genera locuri de muncă și pot consolida stabilitatea socio-economică în regiunile noastre.
Reporter: Care este situația actuală a școlilor românești din Cernăuți în conformitate cu ultimele propuneri legislative în domeniul educației, dar și în contextul proceselor de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană?
Roman Klichuk: În conformitate cu Legea Educației Ucrainei "Cu privire la învățământul secundar general complet", limba în care se desfășoară procesul educațional în instituțiile de învățământ secundar general este limba de stat. În același timp, această lege garantează și asigură dreptul persoanelor aparținând popoarelor străine sau minorităților naționale din Ucraina de a-și studia limba maternă în instituțiile de învățământ secundar general de stat, municipale și corporatiste, precum și de a beneficia de învățământ secundar general complet în limba minorității naționale respective, alături de limba de stat. Minoritățile naționale își păstrează dreptul de a învăța în limba lor maternă în învățământul preșcolar și primar, iar la nivelurile ulterioare de învățământ pot solicita ca limba lor maternă să fie predată ca materie separată. În plus, "una sau mai multe" materii pot fi predate în două sau mai multe limbi: ucraineană și oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, deci și limba română. În prezent, în raza teritorială a orașului Cernăuți există 4 instituții de învățământ românești de tip secundar general, unde 799 de elevi studiază în limba română alături de limba de stat: Liceul Oleksandr Dovhyi nr. 6, Gimnaziul "Vector" nr. 1, Gimnaziul nr. 2 și Școala secundară nr. 10.
Reporter: Cum au evoluat în ultimii ani legăturile și relațiile de cooperare dintre Cernăuți și capitala Republicii Moldova, Chișinău?
Roman Klichuk: În timpul mandatului meu, primarul de Chișinău m-a vizitat de două ori. Până în 2020, au fost implementate 2 proiecte comune trilaterale - Mannheim-Cernăuți-Chișinău.
