Pentru a înțelege mai bine importanța alegerilor de duminică din Turcia, parlamentare și prezidențiale, publicația Podul.ro a luat legătura cu Irem Yilmaz, studentă din Turcia aflată în prezent în Italia pentru a urma cursurile masterului de "Studii europene și globale / Politici sociale globale și probleme de securitate" al Universității din Padova.
Pe parcursul interviului, Irem Yilmaz a trecut în revistă temele-cheie ale campaniei electorale, câteva dintre abuzurile comise regimul Erdogan, respectiv modul în care acesta și-a maximizat puterile în ultimii ani, inclusiv printr-o serie de schimbări sistemice radicale.
Pentru a înțelege miza din perspectivă democratică a alegerilor de duminică, redăm un răspuns cât se poate de sugestiv oferit de Irem Yilmaz atunci când a fost întrebată despre abuzurile regimului Erdogan: "Cu toate acestea, fiți siguri că mai sunt câteva dintre ele pe care nu le pot spune din cauza propriilor preocupări de securitate. După 14 mai, eventual, vom putea vorbi liber".
Totodată, Irem Yilmaz a scos în relief detaliul ce face acest scrutin electoral diferit și anume faptul că este pentru prima dată când s-au unit principalele forțe de opoziție, în pofida diferendelor, pentru a-l da jos de pe tron pe Erdogan, aflat la frâiele puterii de peste 20 de ani.
Nu în cele din urmă, aceasta ne-a expus motivele pentru care nu crede în aderarea Turciei la Uniunea Europeană.
Translation: In order to better understand the importance of Sunday's parliamentary and presidential elections in Turkey, the publication Podul.ro got in touch with Irem Yilmaz, a student from Turkey who is currently in Italy to attend the master's courses in "European and Global Studies / Global Social Policies and security issues" of the University of Padua.
During the interview, Irem Yilmaz reviewed the key themes of the electoral campaign, some of the abuses committed by the Erdogan regime, respectively the way in which he has maximized his powers in recent years, including through a series of radical system changes.
To understand the stakes from a democratic perspective of Sunday's election, we reproduce a highly suggestive answer given by Irem Yilmaz when she was asked about the abuses committed by the Erdogan regime: "However, rest assured that there will still be a few of them that I cannot name owing to my own security concerns. After May 14th, maybe, we'll be able to speak freely".
At the same time, Irem Yilmaz highlighted the detail that makes these elections different: it is the first time when the main opposition forces are united, despite their differences, to dethrone Erdogan, who was in power for over 20 years.
Last but not least, she exposed us the reasons why she does not believe in Turkey's accession to the European Union.
Întrebare: Primul tur al alegerilor prezidențiale din Turcia este foarte aproape. Care sunt subiectele decisive din campania electorală pentru rezultatul de duminică?
Translation: The first round of Turkish presidential elections is very close. Which are the decisive topics from the electoral campaign for Sunday's result?
Irem Yilmaz: Există o mulțime de subiecte care influențează alegerile. Mai întâi vreau să explic care sunt principalele partide politice, alianțe, respectiv candidații din aceste alegeri. În primul rând, este vorba despre "Alianța Populară" înființată de Partidul Justiției și Dezvoltării, aflat la guvernare (AKP), respectiv de fostul partid de opoziție MHP (Partidul Mișcarea Naționalistă). Recep Tayyip Erdoğan, prim-ministru între 2002 și 2014 și președinte începând cu 2014, este candidatul "Alianței Populare" pentru alegerile prezidențiale. În al doilea rând, avem formațiuni noi. Una dintre ele este intitulată "Masa celor șase", alianță înființată de Partidul Republican al Poporului, Partidul Bun, Partidul Felicity, Partidul Democrat, Partidul Democrației și Progresului și Partidul Viitorului. Această "Masă a celor șase", cunoscută totodată ca "Alianța Națiunii" a anunțat un candidat comun în persoana liderului principalei formațiuni politice de opoziție, Kemal Kılıçdaroğlu, președinte al Partidului Republican al Poporului. În cele din urmă, mai există o nou înființată alianță ce se numește "Alianța Strămoșilor", formată din Partidul Victoriei, Partidul Justiției, Partidul Țara Mea și Partidul Alianței Turciei. Candidatul pe care l-au ales pentru alegerile prezidențiale din Turcia din acest an este Sinan Oğan, fost deputat al Partidului Mișcării Naționaliste.
În ceea ce privește principalele subiecte de dezbatere pentru alegerile din 2023 din Turcia, precizez următoarele:
- În primul rând, economia Turciei a început să intre într-un declin dramatic. Fiecare cetățean este afectat. Problema majoră pentru toată lumea este reprezentată de impozitele foarte mari impuse de Guvern. De asemenea, valoarea lirei turcești este în scădere constantă în comparație cu dolarul american și cu moneda euro.
- Un alt subiect important ar fi segmentul sirian din populația Turciei. De la izbucnirea Războiului Civil Sirian în 2011, Turcia găzduiește un număr semnificativ de refugiați sirieni. Turcia este pe primul loc la nivel global în ceea ce privește numărul de refugiați sirieni găzduiți. Guvernul turc a răspuns inițial față de afluxul de refugiați sirieni prin înființarea de tabere temporare lângă graniță pentru a le oferi adăpost, hrană și servicii de bază. Cu toate acestea, pe măsură ce conflictul s-a prelungit și numărul de refugiați a crescut, majoritatea refugiaților sirieni din Turcia au început să locuiască în zonele urbane și nu în tabere. Prezența acestora a devenit o provocare atât pentru Guvern, cât și pentru societatea turcă. Unele dintre reacțiile și preocupările exprimate de anumite segmente ale societății includ:
1. Această situație a condus la îngrijorări referitoare la impactul economic și la creșterea concurenței în privința locurilor de muncă și a resurselor.
2. Diferențele culturale și lingvistice dintre refugiații sirieni și comunitatea gazdă au creat uneori provocări în ceea ce privește integrarea socială.
3. Prezența refugiaților sirieni a alimentat, de asemenea, sentimente naționaliste și xenofobe în unele segmente ale societății turce. Au existat cazuri de tensiuni sociale, discriminare și stereotipuri negative împotriva refugiaților sirieni.
Este important de menționat că reacțiile față de refugiații sirieni din Turcia nu sunt uniforme și variază în funcție de indivizi și comunități. În timp ce unele segmente ale societății își exprimă îngrijorări sau sentimente negative, există și multe cazuri de solidaritate, sprijin și interacțiuni pozitive între cetățenii turci și refugiații sirieni.
- În al treilea rând, dezbaterea privitoare la guvernarea aflată în mâinile unui singur om a început să fie crucială pentru societatea turcă. Susținătorii lui Erdogan susțin că, sub conducerea sa, Turcia a atins stabilitatea, prosperitatea economică și o creștere a reputației internaționale. Ei îi dau credit pentru că a pus în aplicare o serie de reforme și inițiative în planul infrastructurii care au ajutat țara per ansamblu. Cu toate acestea, oponenții își exprimă îngrijorarea cu privire la slăbirea controalelor democratice și a centralizării puterii sub președinția sa. Ei susțin că, sub conducerea lui Erdogan, instituțiile democratice au devenit mai slabe de-a lungul timpului, există mai puțină libertate a presei și de exprimare, există o polarizare accentuată, respectiv a existat o represiune împotriva disidenței. Ei își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la încălcările drepturilor omului, cum ar fi modul în care sunt tratați jurnaliștii, activiștii și oponenții politici.
Translation: There are a lot of topics to impact the elections. Yet, firstly I want to explain the main political parties, alliances, and the candidates which will lead this election. Primarily, The People's Alliance established by the ruling Justice and Development Party (AK Party) and the former opposition party Nationalist Movement Party (MHP). Recep Tayyip Erdoğan who was the prime minister between 2002 and 2014 and has been president since 2014 is the candidate for the presidential election. Secondly, we have brand-new unities. One of them called Table of Six which was established by the Republican People's Party, Good Party, Felicity Party, Democrat Party, Democracy and Progress Party and Future Party. This Table of Six or "Nation Alliance" announced a common candidate who is also the leader of the main opposition party Republican People’s Party, Kemal Kılıçdaroğlu. Finally, another newly established alliance is called Ancestral Alliance, and it consists of the Victory Party, the Justice Party, the My Country Party and the Turkey Alliance Party. The candidate they have chosen for the 2023 Turkish presidential election is Sinan Oğan, a former Nationalist Movement Party deputy.
Among all these alliances, these are main topics to argue for the 2023 elections of Turkey.
- First and foremost, Turkey's economy started to worsen dramatically. Every person in the nation is impacted. The major problem for everyone in the nation is the government's very high taxes. Additionally, the value of the Turkish Lira is steadily declining in comparison to the US dollar and the euro.
- Another important one would be the Syrian people in the society. Turkey has been hosting a significant number of Syrian refugees since the outbreak of the Syrian civil war in 2011. It is the number one country who has been hosting the largest number of Syrian refugees globally. The Turkish government initially responded to the influx of Syrian refugees by establishing temporary camps near the border to provide shelter, food, and basic services. However, as the conflict prolonged and the number of refugees increased, the majority of Syrian refugees in Turkey began residing in urban areas rather than camps. Yet, presence of Syrian people became challenging for both the government and Turkish society. Some of the reactions and concerns expressed by certain segments of society include:
1. This situation has led to concerns about the economic impact and increased competition for jobs and resources.
2. The cultural and linguistic differences between Syrian refugees and the host community have sometimes created challenges in terms of social integration.
3. The presence of Syrian refugees has also fueled nationalist sentiments and xenophobia in some segments of Turkish society. There have been instances of social tensions, discrimination, and negative stereotypes against Syrian refugees.
It is important to note that the reactions towards Syrian refugees in Turkey are not uniform and vary among individuals and communities. While some sections of society may express concerns or negative sentiments, there are also many instances of solidarity, support, and positive interactions between Turkish citizens and Syrian refugees.
- Thirdly, the debate of one man rule started to be very crucial for Turkish society. Supporters of Erdoğan claim that under his rule, Turkey has achieved stability, economic prosperity, and a rise in international reputation. They give him credit for putting in place a number of reforms and infrastructure initiatives that have helped the country as a whole. However, the opponents express concerns about the weakening of democratic checks and balances and the concentration of power under his presidency. They contend that under his leadership, democratic institutions have become weaker over time, there is less media and speech freedom, there is more polarization, and there has been a crackdown on dissent. They also express concern about violations of human rights, such as how journalists, activists, and political opponents are treated.
Întrebare: Care este impactul pe care îl pot avea teribillele cutremure din februarie asupra rezultatului alegerilor?
Translation: What is the impact that the terrible earthquakes in February can have on the outcome of the elections?
Irem Yilmaz: După cum probabil știți, Turcia s-a confruntat, din nefericire, cu două dintre cele mai semnificative cutremure din istoria sa, în data pe 6 februarie 2023. 15 milioane de oameni din 11 orașe au fost afectați de cutremure. Peste 50.000 de oameni au murit în urma acestor cutremure cu magnitudinea 7,7 și 7,6, potrivit oficialilor. Însă, cred că numărul este de fapt mai mare, întrucât mai sunt oameni ce sunt dați dispăruți. Cu alte cuvinte, mai există indivizi ale căror cadavre sau rămășițe nu au putut fi recuperate din dărâmături. Există încă unii oameni care nu au fost depistați, iar astfel membrii familiei lor nu au primit certificatele de deces. Mulți oameni au rămas fără locuință, nu mai au acces la educație, la un mediu sănătos, la locuri de muncă, la apă curată și alte necesități de bază.
Guvernul Erdogan a fost afectat negativ de aceste dezastre. Un motiv constă în faptul că o sumă substanțială de fonduri este completată din banii altor cetățeni turci, precum și din alte țări, organizații, respectiv persoane din întreaga lume. Cu toate acestea, provocările legate de locuințe persistă. În plus, de la Cutremurul de la Istanbul din 1999, care a avut un impact semnificativ și a ucis aproape 20.000 de oameni, există și o taxă guvernamentală care se percepe în special pentru situația unui cutremur. Deși aceste taxe sunt colectate de mai bine de 20 de ani pentru a oferi ajutor financiar în cazul cutremurelor, oamenii se confruntă în continuare cu instabilitatea economică. O altă problemă a constat în faptul că organizația Kızılay (Semiluna Roșie), care primește sprijin financiar din partea Guvernului AKP și se ocupă cu ajutorarea celor aflați în nevoie în timpul crizelor precum dezastrele naturale, a vândut corturi altor companii sau organizații, în loc să le ofere gratuit victimelor. Mai mult, din moment ce au avut loc niște inundații și incendii în zonă, mulți stau în corturi, ceea ce este nesigur și nesănătos. De asemenea, atunci când vremea din zonă se încălzește, apar șerpi și insecte, ceea ce a dus la moartea unor cetățeni ce stăteau în corturi. Guvernul a declarat că va construi noi locuințe și va asigura între timp victimele în schimbul unor sume. Cu alte cuvinte, chiar dacă victimele au pierdut totul, casele tot vor fi construite, vor trebui să plătească pentru ele, respectiv să le cumpere din nou. Există în continuare restricții cu privire la cantitatea de apă curată care poate fi consumată. În ciuda faptului că primesc ajutor financiar din întreaga lume, acești oameni continuă să se confrunte cu igiena precară, cu bolile și cu lipsa unui loc sigur pentru a trăi, a învăța sau a lucra. În plus, educația este "continuă", dar, fără îndoială, în condiții dificile și fără sprijin din partea Guvernului.
Oamenii au văzut, practic, cum oficialii guvernamentali i-au neglijat în acest timp, perioadă în care comunitatea s-a salvat folosind doar propriile resurse. Ei se întreabă de ce au fost abandonați, de ce asistența a ajuns atât de târziu sau unde s-a dus tot ajutorul financiar. Asta din moment ce nu au primit acel ajutor financiar...
Translation: As you may be aware, Turkey unluckily had two of the most significant earthquakes in its history on February 6th, more than three months ago. 15 million people in 11 cities were affected by the earthquakes. Over 50,000 people died as a result of these 7.7 and 7.6 magnitude earthquakes, according to officials. However, I think the number is actually larger because there are still some people who are lost. In other words, there are still individuals whose corpses or remains could not be retrieved from the rubble. There are still some people out there who are unaccounted for, and their family members do not have their death certificates. So many people lack housing, education, healthy environment, employment, clean water, and other basic necessities.
The Erdoğan government was negatively impacted by these disasters. The reasons are that a substantial sum of money is completed from other Turkish nationals as well as from countries, organizations, and individuals around the world. However, housing challenges persist. Additionally, since the 1999 Istanbul Earthquake, which had a significant impact and killed nearly 20,000 people, there is also a government fee that is particularly collected in the event of an earthquake. Although these taxes have been collected for more than 20 years to provide financial aid in the case of earthquakes, the people still experience economic instability. Another problem was that the Kızılay (Red Crescent) organization, which receives financial support from the AKP government and is in charge of providing aid to those in need during crises like natural disasters, sold tents to other companies or associations rather than giving them freely to the victims. Moreover, since there have been some floods and fires in the area, many stay in tents, which is unsafe and unhealthful. Additionally, when the weather in the area warms, some snakes or bugs emerged, which led to the deaths of some tent-dwellers. The government declared to construct new homes and provide for the victims in the interim in exchange for payments. In other words, even if the victims lost everything, the houses will still be built, but they will have to pay for them and buy them again. There are still restrictions on how much clean water may be consumed. Despite receiving financial aid from all over the world, these people continue to struggle with poor hygiene, sicknesses, and a lack of a secure place to live, learn, or work. Additionally, education is "continuing" but undoubtedly in challenging conditions and without backing from the government.
People basically saw how the governmental officials neglected them throughout this time, while the general community rescued themselves using just their own resources. They question why they were abandoned, why the assistance arrived so late, or where all the financial aid went. Since they did not take that financial aid.
Întrebare: Atâția ani pentru Turcia sub controlul lui Erdogan, atât din funcția prezidențială, dar și din cea de prim-ministru. Enumerați și detaliați ceea ce considerați a fi cele mai teribile abuzuri de putere comise de Erdogan.
Translation: So many years for Turkey under the control of Erdogan, from the presidential position, but also from the prime-minister one. List and detail what you consider to be the most terrible abuses of power committed by Erdogan.
Irem Yilmaz: Erdoğan și-a centralizat puterea, a subminat perspectiva și echilibrul democratic și a folosit puterea executivă în mod excesiv pentru a-și reprima atât oponenții, cât și populația în general. Este fără doar și poate trist că această listă poate fi foarte lungă. Sunt multe aspecte care trebuie discutate, spuse și criticate. Aș prefera să mă concentrez pe cele mai importante. Cu toate acestea, fiți siguri că mai sunt câteva dintre ele pe care nu le pot spune din cauza propriilor preocupări de securitate. După 14 mai, eventual, vom putea vorbi liber.
- Libertatea presei: Cu fiecare an ce a trecut, presa și jurnaliștii au avut mai puțină libertate, iar pedepsele împotriva presei au devenit din ce în ce mai devastatoare, cum ar fi jurnaliști trimiși la închisoare, închiderea instituțiilor media, impunerea cenzurii.
- Independența justiției: Erdoğan interferează cu sistemul judiciar și subminează independența acestuia. Numirea judecătorilor și procurorilor are implicații politice devastatoare, iar încălcările imparțialității justiției împotriva adversarilor săi sunt la ordinea zilei.
- Desfășurarea alegerilor: Alegerile nu au loc în condiții corecte și egale. De exemplu, utilizarea surselor statului este, din păcate, foarte ușoară pentru Guvern. Pe de altă parte, bugetele partidelor de opoziție sunt mult mai mici comparativ cu cel al partidului de guvernământ AKP. În plus, Guvernul se amestecă în procesele electorale și își intimidează adversarii.
- Drepturi și libertăți civile: Erdoğan limitează libertățile și drepturile civile, inclusiv dreptul de întrunire, dreptul la libertatea de exprimare și alte drepturi ale omului. În special în urma tentativei de lovitură de stat din 2016, au existat numeroase detenții și arestări. În urma tentativei de lovitură de stat, Guvernul a proclamat starea de urgență care a durat doi ani și a servit drept justificare pentru acțiuni dure. De exemplu, zeci de mii de oameni, inclusiv soldați, judecători, profesori, jurnaliști și lucrători civili, au fost reținuți, plasați în detenție sau concediați din pozițiile lor. Este vital să rețineți că întotdeauna a fost la ordinea zilei să fii catalogat "terorist" dacă te opui Guvernului în vreun fel.
- Sporirea taxelor și inflația în creștere: Deși șomajul și inflația sunt în creștere în Turcia de ceva vreme, a devenit din ce în ce mai scump să locuiești acolo în ultimii ani, chiar și pentru cei cu cele mai mari salarii, precum medicii și inginerii. Costurile exorbitante de la bazaruri, piețe, măcelării, respectiv ale chiriilor, fac ca tot ceea ce cetățenii câștigă să zboare. Puterea de cumpărare scade zilnic, iar, pentru ca situația să fie și mai rea, etichetele cu prețurile produselor sunt modificate în mod curent, uneori chiar o dată pe săptămână. Din păcate, prețurile nu devin niciodată mai mici – devin întotdeauna mai mari. Prăbușirea acestui Guvern poate fi cauzată de taxe mari. Până și adepții Guvernului au început să exprime critici, îndoieli și chiar să se plângă cu privire la slăbirea economiei. Nimeni nu duce de fapt o viață umană. Oamenii încearcă să trăiască de pe o zi pe alta.
- Retragerea din Convenția de la Istanbul: Turcia are o rată ridicată de încălcări ale drepturilor femeilor. Din păcate, Turcia nu a avut niciodată o rată de 0% de fete și femei care sunt lovite, violate, abuzate sau ucise. Un acord global cunoscut sub numele de Convenția de la Istanbul, pe de altă parte, are ca scop protejarea victimelor, prevenirea și eliminarea violenței împotriva femeilor și promovarea egalității de gen. Trec în revistă principalele rezultate ale retragerii din Convenția de la Istanbul:
1. Convenția a oferit un cadru legal cuprinzător pentru combaterea violenței împotriva femeilor și asigurarea protecției victimelor. Retragerea a stârnit îngrijorarea că protecția juridică pentru femeile din Turcia ar putea fi slăbită, lăsându-le mai vulnerabile la diferite forme de violență și discriminare.
2. Violența domestică este o problemă semnificativă în Turcia, iar Convenția de la Istanbul a jucat un rol crucial în abordarea acestei probleme. Retragerea din convenție a creat incertitudine cu privire la angajamentul de a combate violența domestică și a afectat eforturile de a crește gradul de conștientizare, de a sprijini supraviețuitorii și de a trage la răspundere făptuitorii.
Translation: Erdoğan has centralized his power, undermined democratic oversight and balance, and used executive power excessively to repress both his opponents and the general population. It is without a doubt sad that this list may be so lengthy. There are many topics that need to be discussed, said, and criticized. I'd prefer to concentrate on the most important ones. However, rest assured that there will still be a few of them that I cannot name owing to my own security concerns. After May 14th, maybe, we'll be able to speak freely.
- Freedom of Press: Every year the press and journalists became less free and even worse the punishments against the press got more devastating such as imprisonment of journalists, closure of media outlets, imposition of censorship.
- Judicial Independence: Erdoğan interferes with the judicial system and undermines its independence. The appointment of judges and prosecutors has devastating political implications, and violations of the impartiality of justice against their opponents are on the agenda.
- Conducting Elections: Elections are not held under fair and equal conditions. For instance, use of the sources of the state is unfortunately very easy for the government. On the other hand, the budgets of the opposition parties are much more less compare to the AKP government. Plus, the government interferes with the electoral processes and intimidates its opponents.
- Civil Rights and Liberties: Erdoğan limits civil liberties and rights, including the right to assemble and the right to free speech. Particularly following the 2016 coup attempt, there were numerous detentions and arrests. Following the coup attempt, the government proclaimed a state of emergency that lasted for two years and served as justification for harsh actions. For instance, tens of thousands of people, including soldiers, judges, professors, journalists, and civil workers, were detained, placed in detention, or fired from their positions. It is vital to keep in mind that it has always been simple to be called a "terrorist" if you oppose the government in any way.
- Increase of Taxes and High Inflation: Although unemployment and inflation have been on the rise in Turkey for a while, it has become increasingly expensive to live there in recent years, even for those with the highest salaries, such doctors and engineers. Since the exorbitant costs at the bazaars, marketplaces, butchers, and rents cause everything they make to essentially fly. Purchasing power is declining daily, and to make matters worse, product labels are routinely modified, occasionally once a week. Sadly, they never become smaller—they always get bigger. This government's downfall may be caused by high taxes. Because of this, even his followers began to express criticism, doubt, and even complain about the weakening economy. Nobody actually lives a human life; they just try to save the day.
- Withdraw from the Istanbul Convention: Turkey has a high rate of women's rights violations. Unfortunately, Turkey has never had a zero percent rate of girls and women being hit, raped, abused, or killed. A global agreement known as the Istanbul Convention, on the other hand, aims to protect victims, prevent and eliminate violence against women, and advance gender equality. The following are the principal outcomes of withdrawing the Istanbul Convention:
1. The convention provided a comprehensive legal framework for combating violence against women and ensuring the protection of the victims. Its withdrawal raised concerns that legal protections for women in Turkey could be weakened, leaving them more vulnerable to various forms of violence and discrimination.
2. Domestic violence is a significant issue in Turkey, and the Istanbul Convention played a crucial role in addressing this problem. Withdrawing from the convention has created uncertainty about the commitment to combat domestic violence and affected the efforts to raise awareness, support survivors and hold perpetrators accountable.
Întrebare: Erdogan a introdus în 2018 un sistem executiv prezidențial. De atunci, Erdogan a avut și mai multă putere. Acum, dacă va pierde alegerile, ar trebui să ne așteptăm ca aceste schimbări de sistem să se întoarcă împotriva lui și a aliaților săi? Vă întreb și în contextul unei eventuale reforme a sistemului de justiție care poate fi făcută de actuala opoziție atunci când va fi la putere. De asemenea, ar trebui să ne așteptăm ca opoziția, dacă va câștiga alegerile, să revină la sistemul bazat pe democrația parlamentară? Cât de dificil poate fi îndeplinirea acestui obiectiv?
Translation: Erdogan introduced in 2018 an executive presidential system. Since then, Erdogan had even more power. Now, if he loses the elections, should we expect that these system changes will turn against him and his allies? I'm asking you also in the context of a possible reform of the justice system, which can be made by nowadays opposition when they will be in charge. Also, should we expect that the opposition, if it will win the elections, will change back the system to the parliamentary democracy from the executive presidential one? How difficult this can be?
Irem Yilmaz: Tranziția de la o democrație parlamentară la un sistem prezidențial în Turcia a avut implicații semnificative pentru guvernarea și dinamica politică a țării. Această modificare a fost aprobată printr-un referendum în 2017. Ca urmare a acestui referendum, Turcia a concentrat puterea executivă în mâinile președintelui, deoarece președintele servește atât ca șef al statului, cât și ca cel al Guvernului. Acest lucru îi conferă o autoritate semnificativă asupra puterii executive. Acest lucru a dus la un proces decizional mai centralizat și la reducerea controalelor și echilibrului comparativ cu un sistem parlamentar. Mai mult, rolul Parlamentului a fost redus, chiar dacă fizic încă există. De asemenea, președintele a sporit controlul asupra unor aspecte ale guvernării, cum ar fi numirea miniștrilor, a înalților funcționari și a judecătorilor. Această consolidare a puterii a subminat separarea puterilor și independența instituțiilor precum cele din sistemul judiciar.
În aceste circumstanțe, cea mai mare promisiune a lui Kemal Kılıçdaroğlu este de a restabili democrația parlamentară. Revenirea la sistemul parlamentar, oricât de provocatoare ar fi, este inevitabil necesară. În plus, Kemal Klçdarolu a promis că toată lumea va avea acces la un sistem judiciar complet independent. Putem spune că dacă va câștiga, va exista din nou un Parlament puternic, fără o concentrare a puterii în mâinile unui singur om, iar judecătorii vor fi complet independenți.
Translation: The transition from a parliamentary democracy to a presidential system in Turkey has had significant implications for the country’s governance and political dynamics. This change was approved through a referendum in 2017. As a result of this referendum, Turkey has concentrated executive power in the hands of the president, since the president serves as both the head of the state and the government. This gives significant authority over the executive branch. This has resulted in a more centralized decision-making process and reduced checks and balances compared to a parliamentary system. Moreover, the role of parliament has been reduced, even though it physically still exists. Also, the president has increased control over some aspects of governance such as appointment of ministers, senior officials and judges. This consolidation of power undermined the separation of powers and the independence of institutions such as the judiciary.
In these circumstances, Kemal Kılıçdaroğlu's greatest promise is to restore parliamentary democracy stands out as the main presidential contender. The return to the parliamentary system, however challenging it may be, is unavoidably necessary. Additionally, Kemal Klçdarolu pledged that everyone would have access to a fully autonomous judicial system. In general, we can say that if he wins, there will once again be a strong parliament without one man in charge, together with completely independent judges and lawyers.
Întrebare: Vedeți Turcia în viitorul apropiat ca membru al Uniunii Europene?
Translation: Do you see Turkey in the near future as a member of European Union?
Irem Yilmaz: Din prima zi în care Turcia a depus cererea de aderare la UE în 1987 și a început oficial discuțiile de aderare în 2005, această chestiune a fost o sursă de discuții și dezbateri. Cu toate acestea, procedura a întâmpinat multe dificultăți și provocări, iar progresul a fost lent. Turcia trebuie să îndeplinească în mod oficial Criteriile de la Copenhaga, așa cum au făcut-o și țările membre în trecut. Însă, personal, nu văd ca Turcia să adere. Chiar aș putea enumera o mulțime de motive, dar vreau doar să mă concentrez pe două:
- Turcia are o populație de aproximativ 85 de milioane de oameni, mai mult decât majoritatea statelor europene, iar cei mai mulți dintre ei sunt musulmani. Deoarece există libertate de mișcare în interiorul UE, în cazul în care s-ar întâmpla ca Turcia adere, atunci un număr considerabil de "musulmani turci" s-ar muta în alte țări UE în căutarea unor condiții de viață mai bune, locuri de muncă mai bine plătite și condiții de muncă mai bune. După părerea mea, UE nu este în măsură să găzduiască aceste persoane, să le ofere locuri de muncă sau să le permită să locuiască acolo.
- Al doilea motiv, care cred că este mai important, e că Turcia reprezintă o barieră semnificativă în calea imigrației din țările din Orientul Mijlociu către UE, atât din punct de vedere geografic, cât și demografic. Turcia servește ca un fel de legătură între musulmani și creștinii din Europa de Est și Vest. Turcia îi ține pe acești solicitanți de azil în afara UE. Dacă Turcia se va alătura UE la un moment dat, UE va avea granițe cu Irakul, Siria și Iranul, toate confruntându-se cu tensiuni active precum războaie și proteste. Din acest motiv, nu pot vedea Turcia aderând la UE în viitorul apropiat sau îndepărtat. În plus, există o serie de diferențe culturale între UE și Turcia. Cred că va fi mai dificil pentru ambele părți decât se așteptau privind integrarea Turciei în UE.
Translation: Since the first day Turkey filed for EU membership in 1987 and formally began accession discussions in 2005, this issue has been a source of discussion and debate. However, the procedure has encountered many difficulties and challenges, and progress has been slow. Turkey must formally meet the Copenhagen Criteria, just like the previous members did. However, I personally do not see Turkey joining. I could really list a lot of reasons, but I just want to focus on two:
- Turkey has a population of about 85 million people, more than most European states, and the majority of them are Muslims. Since there is freedom of movement inside the EU, if Turkey happened to join, a sizable number of “Turkish Muslims” would move to other EU nations in search of better living conditions, higher-paying employment, and better working conditions. In my opinion, the EU is currently not able to accommodate these people, provide them with employment, or permit them to live there.
- The second reason, which I believe to be more crucial, is that Turkey is a significant barrier to immigration from Middle Eastern countries to the EU both geographically and demographically. It serves as a sort of link between Muslims and Christians in the East and West. It is also the last step of hope for migrants and refugees. Turkey keeps those asylum seekers out of the EU. If Turkey joins the EU at some point, the EU will have borders with Iraq, Syria, and Iran, all of which are experiencing active tensions like wars and protests. For this reason, I cannot see Turkey joining the EU in the near or distant future. Additionally, there are several cultural differences between the EU and Turkey. I think it will be more difficult for both sides than originally expected to integrate Turkey into the EU.
Întrebare: Cât de importante sunt aceste alegeri pentru o Turcie liberă? Trimiteți în acest context un mesaj inclusiv comunității turcești din România.
Translation: How important are these elections for a free Turkey? Send in this context a message also to the Turkish community from Romania.
Irem Yilmaz: Recep Tayyip Erdoğan conduce țara din 2002, adică mai bine de 20 de ani. A câștigat alegerile parlamentare din 2002, 2007, 2011 și 2015 precum și alegerile prezidențiale din 2014 și 2018. În această perioadă, adversarii au fost mereu dezbinați. În special începând cu alegerile precedente, în politica turcă au apărut mici partide politice care au divizat opinia publică și, în același timp, voturile oponenților. Însă, ceea ce este diferit de această dată este că aproape toți adversarii puternici s-au unit pentru a-l da jos pe Erdoğan. Chiar dacă ideile, convingerile și perspectivele politice ale partidelor de opoziție sunt foarte diferite, aceasta este în esență prima dată în istoria și politica Turciei când suntem martori la o astfel de unitate. Toți cei care se opun guvernării lui Erdogan, inflației mari a Turciei, mâniei sale iraționale, inechității, respectiv sistemelor economice, de sănătate și educaționale precare se adună și vor vota împotriva domniei lui Erdogan. Dacă Erdogan va câștiga din nou, Turcia va fi gazda a și mai mult conservatorism, dominație masculină, multă nedreptate, sisteme educaționale, economice și de sănătate precare.
În consecință, aceste alegeri vor fi cele care modelează permanent istoria și viitorul Turciei. După alegeri, nimic nu va mai fi la fel. Chiar și procesul politic se va schimba. Acest lucru face ca alegerile în cauză să reprezinte o chestiune de viață și de moarte. Va fi un punct de cotitură în istoria Turciei. Turcia va alege fie democrația, fie corupția.
Translation: Recep Tayyip Erdoğan has been ruling the country since 2002 which is more than 20 years. He won the Parliamentary Elections in 2002, 2007, 2011 and 2015 as well as the Presidential Elections in 2014 and 2018. During this period, the opponents have always been apart. Especially starting from the previous elections, small political parties emerged in Turkish politics which divided the public opinion and the votes of the opponents at the same time. However, what is different this time is that almost all powerful opponents united and gathered together to overthrow Erdoğan. Even if the opposition parties' ideas, beliefs, and political perspectives are very diverse from one another, this is essentially the first time in Turkish history and politics to witness such unity. Everyone who opposes Erdoğan's one-man rule, Turkey's high inflation, his irrational anger, unfairness, and the broken economic, health, and educational systems is gathering together and will vote against his throne, his reign, and his chair. Since, if Erdoğan wins again, Turkey will be home to even more conservatism, male dominance, plenty of unfairness, poor educational, economical and healthcare systems.
Consequently, this election will be the one that permanently shapes Turkey's history and its future. After the election, nothing will ever be the same again. Even the political process will change. This makes the election a matter of life and death. This makes the turning point in Turkish history. Turkey will either choose democracy or corruption.
Irem Yilmaz a studiat științe politice și relații internaționale la Universitatea Yeditepe, Istanbul, Turcia.
Acum, ea studiază masterul de "Studii europene și globale / Politici sociale globale și probleme de securitate" la Universitatea din Padova, Italia.
A fost voluntară în Grecia pentru o perioadă scurtă și, pentru mai multă vreme, în Istanbul pentru refugiați și copii defavorizați, începând din 2018
Translation: Irem Yilmaz studied political science and international relations at Yeditepe University, Istanbul, Turkey.
Now she is studying at the master "European and Global Studies / Global Social Policies and Security Issues" at the University of Padua, Italy.
She volunteered in Greece for a short time and for a longer time in Istanbul for refugees and underprivileged children since 2018