Președintele ceh Petr Pavel: "Există motive întemeiate să ne fie teamă de orientarea pro-rusă a actualei conduceri maghiare". Grupul de la Vișegrad, în derivă

Într-un interviu acordat săptărmâna trecută pentru Politico, președintele ceh Petrl Pavel și-a exprimat în mod deschis temerile față de creșterea populismului și a influenței ruse în vecinătatea Cehiei.

Indicând posibilitatea unei victorii a populiștilor în alegerile din Slovacia de la sfârșitul acestui an, președintele ceh a spus că aceasta ar fi "o situație dificilă pentru Slovacia, dar și pentru noi, ca vecini și parteneri foarte apropiați".

În privința Ungariei, Petr Pavel s-a exprimat și mai ferm: "Există o serie de motive întemeiate să ne fie teamă de orientarea pro-rusă a actualei conduceri maghiare".

Pe de altă parte, vorbind despre protestele antiguvernamentale care au avut loc în Republica Cehă în ultimele luni, Pavel a precizat că protestatarii cu pricina nu ar trebui să fie puși în aceeași oală - și că politicienii trebuie să depună mai mult efort în comunicarea cu cetățenii. 

"Nu aș plasa toți oamenii care participă la aceste demonstrații și proteste în aceeași oală", a spus el.

"O parte dintre ei sunt probabil inspirați de elemente pro-ruse. Dar mulți dintre ei pur și simplu nu sunt mulțumiți de modul în care Guvernul comunică diferite măsuri în domeniile social și economic", a continuat Pavel. 

Și este corect să admitem cu privire la componenta comunicării că nu reprezintă capitolul forte al actualului Guvern ceh, a conchis Pavel. (sursa: Politico)

Declarațiile președintelui ceh, mai ales cele privitoare la Ungaria, sunt relevante și în contextul viitorului Grupului de la Vișegrad. Potrivit publicației Hungarian Conservative, președintele ceh Petrl Pavel își exprima scepticismul în luna martie cu privire la rolul celor patru țări din Vișegrad în ceea ce privește reprezentarea regiunii la nivel european. 

Petr Pavel a efectuat în Slovacia prima vizită din postura de președinte. În timpul vizitei, Petr Pavel a discutat nu numai despre relațiile ceho-slovace cu omologul său Zuzana Čaputová, ci a vorbit și despre Grupul de la Vișegrad (V4) și rolul Ungariei în acesta. Președintele ceh a precizat că V4 este potrivit pentru a fi un forum de dialog, dar, pe de altă parte, rolul și capacitatea grupului de a coordona acțiunile de politică externă între cele patru țări participante nu trebuie supraestimate. El a reamintit, de asemenea, că eșecurile anterioare de coordonare ale V4 ar trebui analizate serios. 

Mai mult, Petr Pavel a fost critic la adresa Guvernului ungar, precizând că actuala conducere maghiară "nu va fi la putere pentru totdeauna". Când a vorbit despre transferurile de arme către Ucraina, fostul general NATO Pevtr Pavel a subliniat că este o iluzie că refuzul de a furniza armament Kyivului ar aduce pacea, ceea ce a fost încă o critică la adresa poziției Budapestei.

Cu câteva săptămâni mai devreme, când Petr Pavel a fost întrebat dacă Ungaria ar trebui să fie marginalizată, exclusă din cadrul de cooperare al V4, președintele nu a răspuns direct, ci doar și-a exprimat scepticismul față de ideea de cooperare. Pavel a efectuat deja o vizită în Slovacia și Polonia, a convenit asupra unei vizite în Ucraina, dar nu are programată o vizită în Ungaria.

Mustrând Ungaria, Pavel își reafirmă pozițiile critice din campania electorală la adresa Guvernului ungar. În campanie, Petr Pavel a adoptat totodată o retorică acidă în legătură cu V4. 

Politica actualului președinte ceh față de V4 și atitudinea sa față de Ungaria este izbitor de diferită de cea a predecesorului său, care a considerat V4 drept un element-cheie pentru reprezentarea intereselor țărilor membre pe scena globală. 

Petr Pavel nu pare să creadă în potențialul cooperării V4. El a spus că scopul inițial V4 a fost aderarea la UE. Deoarece cele patru țări au atins deja acest obiectiv, adiția unor noi obiective în ceea ce privește cooperarea V4 este dificilă în opinia sa. În timp ce Pavel este destul de clar referitor la faptul că V4 nu pare să aibă obiective clare în acest moment, el se opune, pe de altă parte, să pună capăt cooperării. Acesta consideră că V4 ar trebui să fie în primul rând un forum de dialog fără intenția de a exista o coordonare efectivă în chestiuni legate de securitate sau de politică externă. El a subliniat, totodată, că în plan economic, comercial și cultural, cooperarea ar trebui dezvoltată în continuare. 

Pe final, reamintim că Polonia, la rândul ei, a pus sub semnul întrebării soarta Grupului de la Vișegrad, distanțându-se în 2022 de Ungaria din pricina poziției pro-Kremlin a Guvernului de la Budapesta pe fondul războiului pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei. 

MAI MULTE DETALII: 1. Polonia, încă o palmă dată Ungariei. Șeful Statului Major al armatei poloneze a boicotat o întrunire a Grupului de la Vișegrad

2. Polonia nu se mai poartă cu mănuși cu Guvernul pro-Kremlin de la Budapesta. Criticile lansate public de președintele Andrzej Duda, respectiv de un oficial al Ministerului de Externe