VIDEO. China desfășoară exerciții de „încercuire totală” a Taiwanului. Taipei: „Un act iraţional care pune în pericol securitatea şi stabilitatea regionale". Reacția Washingtonului

China a început, de sâmbătă, trei zile de exerciţii militare maritime şi aeriene şi de patrulare în jurul Taiwanului, precizând, prin intermediul Comandamentului Teatrului Estic al armatei chineze, care acoperă Strâmtoarea Taiwan, că acestea sunt „necesare pentru apărarea suveranităţii naţionale şi integrităţii teritoriale a Chinei”. 

Manevrele militare lansate sâmbătă de China în Strâmtoarea Taiwan vizează o "încercuire totală" a insulei, potrivit televiziunii de stat chineze, citată de AFP și preluată de Agerpres.

„Exerciţiul de astăzi se concentrează pe capacitatea de a prelua controlul mării, spaţiului aerian şi informaţiei (...) pentru a crea o disuasiune şi o încercuire totală" a Taiwanului, a precizat CCTV.

Exercițiile militare agesive au loc după o întrevedere recentă a liderei taiwaneze Tsai Ing-wen (foto jos) cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor a Congresului american, Kevin McCarthy, în California, gestul înfuriind China, care consideră insula autoguvernată drept parte a sa.

Ministerul Apărării taiwanez a informat că a detectat 71 de avioane militare şi nouă nave de război chineze în jurul Strâmtorii Taiwan începând de dimineaţă până la sfârşitul după-amiezii. Dintre acestea, 45 de avioane au trecut linia mediană de demarcaţie a strâmtorii sau un intrat în zona de identificare a apărării aeriene a insulei în sud-vest.

Operaţiunile începute sâmbătă vor servi drept 'un avertisment ferm împotriva complicităţii între forţele separatiste care urmăresc „independenţa Taiwanului'' şi „forţe externe', a declarat într-un comunicat colonelul Shi Yi, purtător de cuvânt al comandamentului chinez.

Ministerul Apărării de la Taipei a criticat sâmbătă mişcările Chinei, afirmând că Beijingul foloseşte tranzitul lui Tsai prin SUA ca „scuză” pentru a efectua exerciţii militare pe care le-a catalogat drept „un act iraţional care pune în pericol securitatea şi stabilitatea regionale".

Armata taiwaneză va monitoriza îndeaproape situaţia în regiune, va continua să menţină un grad înalt de vigilenţă, va răspunde în mod adecvat şi 'va face orice efort pentru a proteja securitatea naţională', a subliniat ministerul.

Statele Unite au reacționat cerând Chinei să dea dovadă de reţinere și precizând că Washingtonul este pregătit să îşi îndeplinească angajamentele de securitate în Asia.

„Canalele noastre de comunicare cu Republica Populară Chineză rămân deschise şi am făcut întotdeauna apel la reţinere şi la a nu se modifica statu-quoul", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

„Suntem încrezători în faptul că avem resurse şi capacităţi suficiente în regiune pentru a asigura pacea şi stabilitatea", a mai spus purtătorul de cuvânt, adăugând că SUA monitorizează „îndeaproape acţiunile Chinei".

China revendică Taiwanul autoguvernat ca fiind al său și nu a renunțat la ideea de utilizare a forței pentru a aduce insula sub control său. Părțile s-au despărțit pe fondul unui război civil în 1949, iar Partidul Comunist autoritar chinez nu a deținut niciodată controlul asupra insulei.

Taiwanul respinge cu fermitate revendicările de suveranitate ale Chinei și afirmă că numai poporul său poate decide viitorul său.

Taiwanul este sprijinit neoficial de SUA și are o flotă de avioane de luptă F-16 achiziționate din SUA. Tensiunile dintre China și SUA sunt la cel mai înalt nivel din ultimii ani din cauza sprijinului american pentru insula autonomă, inclusiv a vizitelor unor politicieni de rang înalt, și a unei serii de alte probleme, printre care și balonul-spion chinezesc care a traversat SUA înainte de a fi doborât luna trecută.

În ultimii doi ani, avioanele militare chineze au efectuat numeroase incursiuni în Zona de Identificare Aeriană Taiwan (ADIZ), iar aceste incursiuni s-au intensificat într-un moment în care tensiunile dintre cele două teritorii au escaladat.

Ministrul taiwanez al Apărării Chiu Kuo-cheng avertiza recent că insula trebuie să fie în alertă în acest an, fiind foarte probabilă o „intrare bruscă" a armatei chineze în zone apropiate de teritoriul său, pe fondul creșterii tensiunilor militare din Strâmtoarea Taiwan.

Vinerea aceasta, China a anunţat impunerea de sancţiuni reprezentantului Taiwanului în SUA, Hsiao Bi-khim, pentru că, potrivit Beijingului, a cerut sprijin SUA pentru agenda de independenţă a insulei pentru a provoca o confruntare în strâmtoarea Formosa.

În plus, gigantul asiatic a impus vineri sancţiuni împotriva Institutului Hudson şi a Bibliotecii prezidenţiale Ronald Reagan pentru "oferirea unei platforme" pentru ca Tsai "să participe la activităţi separatiste".

Situaţia militară prezentă aminteşte de ceea ce s-a întâmplat în august 2022, când vizita în Taiwan a preşedintei de atunci a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul, care a răspuns cu manevre militare în jurul insulei şi a descris deplasarea lui Pelosi drept o „farsă" şi o „trădare deplorabilă"

Manevrele chineze au început la câteva ore după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a părăsit China la capătul unei vizite oficiale de trei zile în care a fost însoţit de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi în care ambii au avut întrevederi cu preşedintele chinez Xi Jinping, cu care au discutat între altele despre războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

În ultimele săptămâni, au existat fricţiuni între Taipei şi Beijing, ca urmare a ruperii de către Honduras a relaţiilor diplomatice cu Taiwanul şi a stabilirii ulterioare de către autorităţile de la Tegucigalpa a relaţiilor diplomatice cu China, ceea ce a redus la 13 numărul aliaţilor diplomatici ai insulei.

Taiwan a acuzat China că exercită o „diplomaţie a dolarului" şi a calificat decizia Tegucigalpa drept „regretabilă".

CITEȘTE ȘI: Cum se va apăra Taiwanul în fața Chinei, chiar și fără suportul direct al SUA? „Strategia porcului spinos”