Lovitură de grație dată regimului terorii de la Kremlin. Ministrul sârb al Economiei pledează pentru impunerea de sancțiuni contra Rusiei

Ministrul sârb al Economiei, Rade Basta, a solicitat luni Guvernului din care face parte să impună sancțiuni împotriva Rusiei, transmițând că neadoptarea acestei abordări a devenit "insuportabilă" pentru Serbia. Într-o postare pe Facebook, Basta și-a exprimat sprijinul pentru președintele sârb Aleksandar Vucic și a cerut tuturor miniștrilor să ia atitudine pe acest subiect. 

Basta a avertizat că Serbia se confruntă cu o nouă realitate, fără a se întrevede finalul războiului din Ucraina, adăugând că țara sa se confruntă în acest context cu o presiune enormă pe fondul tulburărilor globale. Ministrul a subliniat necesitatea apărării intereselor statale și naționale și a declarat că are deplină încredere în președintele Vucic. 

"În calitate de ministru al Economiei, nu pot fi de acord să tac când văd cât de multă presiune se exercită asupra președintelui sârb Aleksandar Vucic, motiv pentru care sunt în favoarea impunerii de sancțiuni contra Rusiei.

Sunt alături de președintele Vucic în apărarea intereselor naționale și am deplină încredere în el. De aceea, apelez la Guvernul sârb și toți miniștrii să ia atitudine în acest sens", a precizat Basta. 

Amintim că ministrul sârb de Externe, Ivica Dačić, a sugerat pentru prima dată pe 25 ianuarie că Belgradul ar putea schimba abordarea și ar putea impune astfel sancțiuni împotriva Rusiei, aceasta fiind una dintre cererile-cheie ale Bruxellesului pentru ca Serbia să progreseze în discuțiile privitoare la aderarea la UE.

Într-un interviu acordat pentru Euractiv Serbia, Dačić, un veteran al politicii, cu o activitate de peste 30 de ani la nivel înalt, a declarat că țara sa, candidată la aderarea la UE începând din 2012, a fost ghidată la nivel decizional în primul rând de evaluările privind ceea ce este mai ales în interesul său.

"Condamnăm încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei și așa am votat în organismele internaționale. Dacă vom impune sancțiuni Rusiei reprezintă o altă chestiune. Nu este o chestiune de timp sau de termene limită, ci e o chestiune care privește interesele noastre politice și economice", a declarat acesta. 

Președintele sârb Aleksandar Vučić se opusese cu vehemență sancționării Moscovei, subliniind adesea că Serbia își importă tot petrolul și gazele din Rusia. Ulterior, Serbia a fost supusă unei presiuni din ce în ce mai mari din partea Occidentului pentru a-și schimba poziția. Apoi, în octombrie 2022, președintele sârb a dezvăluit un plan de 12 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura energetică pe o perioadă de șase ani, obiectivul fiind diversificarea și asigurarea aprovizionării cu energie.

Dacic a precizat că de la momentul anexării Crimeei de către Rusia în 2014 până în prezent, Serbia nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale "pentru că am estimat că nu ar fi în interesul nostru".

"Dacă ceva se schimbă în detrimentul intereselor Serbiei, atunci decizia noastră va fi ajustată în consecință, deoarece vom evalua în fiecare moment care este cea mai bună decizie pentru economia noastră, pentru poziția noastră în lume și pentru cetățenii Serbiei", a continuat acesta. 

Într-un episod care a reprezentat un semnal că narațiunea despre Rusia, văzută ca aliatul tradițional al Serbiei, se poate schimba, premierul sârb Ana Brnabić, care a participat luna trecută la evenimentul de lansare a Euractiv Serbia desfășurat la Belgrad, a vorbit despre "agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", o formulare pe care Serbia nu a folosit-o anterior. De asemenea, ea a lăudat UE ca fiind cel mai mare investitor și donator în Serbia.

Dačić a descris aderarea la UE ca fiind "o prioritate pentru Serbia", dar a criticat pe de altă parte Bruxellesul, spunând că a tras frâna de mână în ceea ce privește extinderea spațiului european. 

"Acea narațiune pe care o auzim adesea, că Balcanii ar putea crea noi probleme dacă ar fi în interiorul UE, este mai degrabă un pretext", a zis acesta.  

La nivelul UE s-a produs de fapt o scădere a apetitului pentru extindere, a continuat Dačić.

"Aceasta este o chestiune care nu aduce voturi politicienilor europeni și de aceea o marginalizează", a conchis acesta. (sursa: Euractiv)