Aflat la Kyiv, am avut ocazia de a-i lua un amplu interviu Solomiyei Khoma, coordonatoarea în sfera relațiilor internaționale a think tank-ului Ukrainian Security and Cooperation Center. Pe parcursul amplului interviu pe care mi l-a acordat, am abordat inclusiv tema influenței rusești în România, respectiv cum trebuie combătută.
Solomiya Khoma a atras atenția că este necesară o intervenție guvernamentală inclusiv în ceea ce privește combaterea propagandei rusești, mai ales în contextul în care Rusia vizează să speculeze orice breșă pentru a destabiliza NATO.
În legătură cu imensa campanie de propagandă rusească ce s-a desfășurat recent în România pe o parte dintre principalele posturi TV de știri - Antena 3 CNN, România TV și Realitatea PLUS - mitropolitul de Bănceni, Longhin Jar, fiind prezentat în mod fals drept preot român, în realitate aflându-se sub tutela Patriarhiei Moscovei, reprezentanta think tank-ului USCC a ținut să le reamintească românilor că "majoritatea preoților din bisericile rusești sunt agenți FSB".
În cadrul acestui fragment de interviu, Solomiya Khoma a trecut în revistă ce așteptări mai are de la România în contextul crizei declanșate de războiul pe care Rusia îl duce la scară largă împotriva Ucrainei.
Reporter: Compania Gazprom, care dorește să-și facă o armată așa-zis privată, este în continuare prezentă în România. Care este mesajul pe care-l transmiteți Guvernului României?
Solomiya Khoma: În 2013 Rusia a început războiul împotriva Ucrainei. Nu au fost doar intervenții militare. În acea perioadă, a fost mai mult un război hibrid. La baza acestui război, respectiv la baza intervenției militare în Donbas și Crimeea a stat faptul că Rusia avea o influență puternică în toate sferele sociale ale vieții ucrainenilor, în media, în biserici, în învățământ, în politică, economie ș.a.m.d. Din cauza asta, țara noastră nu a fost suficient de puternică să prevină tot ceea ce s-a întâmplat în 2014. Din acel moment, am făcut o muncă destul de bună în a restricționa acea influență rusească în Ucraina. Ucraina este ca un ghid practic privind ceea ce trebuie făcut în foarte multe țări, inclusiv România. Dacă nu se va face ceva în privința influenței rusești, țara voastră va putea fi oricând destabilizată. Și asta se poate întâmpla în sistemul de învățământ, în biserici, în media etc.
Reporter: Ați menționat despre biserici. În România s-a desfășurat recent cea mai intensă campanie de propagandă rusească de la începutul invaziei la scară largă. După momentul în care Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a demarat investigații în unele biserici aflate sub tutela Patriarhiei Moscovei, mai mulți preoți care se pretind a fi români, dar se află de fapt sub influența Rusiei, printre care în mod special Longhin Jar, au pretins că sunt ținta unor abuzuri ale Kyivului. Ce sfat dați societății românești în a nu fi vulnerabilă în fața unei astfel de campanii de propagandă ce s-a desfășurat pe Antena 3 sub sigla CNN, pe România TV, televiziune deținută de un infractor fugit în Serbia, respectiv pe Realitatea PLUS? Cred că audiența cumulată a acestor televiziuni în cadrul respectivei campanii de propagandă a fost de peste 70% din piața de știri TV din România. Cum să se protejeze societatea românească în acest război informațional?
Solomiya Khoma: Consider că primii pași trebuie făcuți de fapt de Guvernul României, pentru că peste 70% din audiență reprezintă un segment foarte semnificativ. Principala întrebare este de ce există așa ceva în media, respectiv în România? În Ucraina, când este vorba despre biserici, știm că majoritatea preoților din bisericile rusești sunt agenți FSB. Acesta nu e un secret. Când s-a desfășurat ocupația asupra Crimeei, știm că aceștia foloseau bisericile ca depozite de muniție. Cum ar fi ca Guvernul să nu poată merge în biserici pentru a aplica măsurile de securitate? Primii pași trebuie să fie făcuți de Guvern, de a controla situația, pentru că Rusia este extrem de interesată în a destabiliza oricare stat NATO pentru a submina reziliența și unitatea Aliaților. Așadar, marii pași trebuie făcuți de Guvern. În ceea ce privește societatea, am o singură recomandare, de a-și aminti că Rusia nu a pornit la război doar împotriva Ucrainei, ci contra întregii lumi occidentale. Este un război care nu se desfășoară doar pe front, ci și în sfera informațională, politică etc. Societatea trebuie să-și amintească faptul că trebuie să fie sceptică legat de orice ține de Rusia. Astfel, societatea trebuie să-și amintească în primul rând de securitatea propriei țări!
Reporter: Care sunt așteptările de la România în următoarea perioadă?
Solomiya Khoma: Cel mai mare ajutor pentru Ucraina din partea României va fi cel de a contracara influența rusească din interiorul țării. Dacă va fi vreo destabilizare ce are loc în România, desigur că NATO nu va mai fi atât de puternică. Interesul Ucrainei este o Alianță Nord-Atlantică puternică. Așadar, principalul lucru este de a contracara acea influență rusească. Totodată, nu este vorba despre trimiterea de echipamente militare, dar e foarte importantă susținerea deciziilor de a fi furnizat Ucrainei armamentul necesar, avioane de luptă, tancuri și rachete cu rază lungă de acțiune. Așteptăm de asemenea de la România să sprijine decizia excluderii Rusiei din Consiliul de Securitate la ONU. Totodată, țările noastre sunt responsabile pentru pacea în regiunea Mării Negre. Așadar, consider că trebuie să lucrăm îndeaproape pentru a menține pacea în regiune.
Revenim în curând cu celelalte părți ale interviului