EXCLUSIV Economistul Anton Nanavov, despre scenariul dezmembrării Rusiei: "Unele regiuni poartă chiar negocieri bilaterale cu China, cu Kazahstan, cu țările vecine / Dacă Rusia rămâne în granițele sale actuale, mi-e teamă că vor găsi un alt Putin"

Într-un amplu interviu pe care mi l-a acordat la Kyiv, economistul Anton Nanavov, profesor al Insitutului de Relații Internaționale din cadrul Universității Taras Șevcenko, a abordat teme precum impactul sancțiunilor internaționale asupra Kremlinului și poporului rus, greșelile comise de țările occidentale care au creat oportunitatea pentru Federația Rusă să atace la scară largă Ucraina, respectiv repercusiunile războiului în ceea ce privește economia Ucrainei. 

Anton Nanavov a reliefat că sancțiunile vor produce efecte în cazul rușilor, însă pe termen lung, întrucât aceștia sunt obișnuiți cu un nivel scăzut de trai, motiv pentru care lumea liberă trebuie să se concentreze mai degrabă pe a atinge obiectivul înfrângerii complete a Rusiei pe câmpul de luptă, aceasta fiind abordarea care ar putea destabiliza mult mai repede statul terorist. 

Ecoonomistul a avansat totodată scenariul dezmembrării Rusiei în urma înfrângerii militare, punctând "că regiunile îndepărtate rusești ies de sub controlul guvernamental central și devin din ce în ce mai independente, purtând chiar negocieri bilaterale cu China, cu Kazahstan, cu țările vecine".

În acest sens, Nanavov a adăugat că "diverși observatori europeni, oameni de știință, chiar politicieni, dar nu de la nivel înalt" spun că "Europa, pas cu pas, dar sigur, se pregătește pentru acel scenariu în care Rusia se poate împărți în mai multe țări după înfrângere".

"Nu știm câte, dar evident există perspectiva că unele regiuni din Rusia pot fi independente, își pot proclama independența, dacă simt că Guvernul central devine slăbit și nu mai e pregătit să controleze lucrurile așa cum obișnuia", a zis acesta. 

Nu în cele din urmă, Anton Nanavov a avertizat că în cazul în care Rusia va rămâne cu o configurație teritorială precum cea din prezent, atunci la Kremlin se vor perinda din nou și din nou personaje precum dictatorul sângeros Vladimir Putin. 

Reporter: Principalul subiect al interviului constă în impactul sancțiunilor internaționale impuse împotriva Rusiei. Cât de eficiente sunt aceste sancțiuni? Nu mă refer doar la impactul lor asupra resurselor de care dispune Kremlinul. Mă refer totodată la modul în care rușii simt aceste sancțiuni.

Anton Nanavov: Din perspectiva mea, Rusia se confruntă categoric cu probleme din pricina sancțiunilor. Se confruntă cu lipsa multor tehnologii, multe companii au plecat din Rusia. Acestea sunt vești bune pentru țara mea, pentru țările care impun sancțiunile, dar în continuare nu sunt sigur dacă au un impact asupra simplilor cetățeni ruși. Declinul nivelului de trai al acestora ar trebui să se producă foarte rapid pentru a-i determina să se simtă neconfortabil și să înceapă să se opună cumva regimului de la Moscova. Pentru a înțelege cel mai bine de ce nu se întâmplă asta acum trebuie amintit că Rusia dispune de instrumente foarte represive, servicii secrete, iar oamenilor care ar fi predispuși să se opună regimului le este frică de repercusiuni, totodată mulți considerând că deși ar schimba ceva în Rusia la nivel de structură politică, inevitabil un alt Putin va veni, iar Rusia va fi aceeași. Cred că este o poveste ce ține de termen lung, sancțiunile vor produce efecte, dar o înfrângere totală pe câmpul de luptă a Rusiei reprezintă factorul ce ar putea provoca mai degrabă o reacție în interiorul Rusiei mult mai rapid și cu consecințe mult mai accentuate. 

Reporter: Aceste sancțiuni se simt în mod diferit în unele regiuni din Rusia decât în altele? Care sunt diferențele? 

Anton Nanavov: Guvernul de la Moscova face tot ceea ce e posibil să mențină un standard de viață ridicat în orașele mari, Moscova și Sankt Petersburg. Ei fac asta pentru că au nevoie să mențină controlul asupra țării, iar viața politică este concentrată pe aceste două orașe. Vedem totodată în mod evident că regiunile îndepărtate din Rusia ies de sub controlul guvernamental central și devin din ce în ce mai independente, purtând chiar negocieri bilaterale cu China, cu Kazahstan, cu țările vecine. Aceste regiuni vizează chiar obținerea unor forme de sprijin înțelegând că ceva s-ar putea întâmpla în interiorul Rusiei. Dar filosofia Guvernului Rusiei este de a continua să furnizeze standarde ridicate de viață în marile orașe, neglijând restul țării. Ei zic că rușii s-au obișnuit să trăiască în condiții precare. Au această reziliență puternică în fața sărăciei, lipsei de mâncare, de utilități. S-au obișnuit cu asta. Probabil acesta este modul guvernanților de a înțelege situația. 

Reporter: Așadar, atunci când Ucraina va câștiga războiul, putem vedea unele diviziuni teritoriale în Rusia? 

Anton Nanavov: Da, aceasta este una dintre idei. Nu sunt pregătit să spun că așa va fi 100%, dar pare că se poate întâmpla. Auzim de la diverși observatori europeni, oameni de știință, chiar politicieni, dar nu de la nivel înalt, că Europa, pas cu pas, dar sigur, se pregătește pentru acel scenariu în care Rusia se poate împărți în mai multe țări după înfrângere. Nu știm câte, dar evident există perspectiva că unele regiuni din Rusia pot fi independente, își pot proclama independența, dacă simt că Guvernul central devine slăbit și nu mai e pregătit să controleze lucrurile așa cum obișnuia. 

Reporter: În ce moduri se pregătește Europa pentru un asemenea scenariu? 

Anton Nanavov: Observ că Europa este în căutarea întreprinderilor, companiilor funcționale și operaționale, vizează resursele acestor companii. Când acest proces va începe inevitabil, poziția mea fiind că mai devreme sau mai târziu se va întâmpla, au nevoie să știe ce oameni vor trimite către aceste companii, ce contracte să stabilească, să le lege economic prin intermediul contractelor, nu să le facă implicite, dar să le facă să trăiască, să aloce bani către aceste companii care acum sunt deținute de Rusia. Nu ai nevoie să distrugi fabrica, ci doar să schimbi CEO-ul, directorul, patronul, iar compania va fi absolut diferită. 

Reporter: Ne confruntăm cu acest război la scară largă. Care au fost greșelile pe care țările occidentale le-au comis și au contribuit la izbucnirea acestui război la scară largă? 

Anton Nanavov: Nord Stream 2. Când această conductă a început să fie în funcțiune, am înțeles în mod evident că Rusia s-a simțit într-o poziție foarte bună pentru că a putut continua să furnizeze gaz Europei și că poate lansa un atac asupra Ucrainei, pentru că Ucraina nu mai este atât de importantă pentru furnizarea de gaz către Europa. A doua cea mai mare greșeală a fost ideea că ei nu au nevoie de armată. Germania nu are o armată substanțială, e de aproximativ 6 brigăzi, ceea ce nu s-ar fi putut întâmpla în mod normal în istoria acestei țări. Germania se confruntă acum cu lipsuri semnificative, de la mitraliere la avioane de luptă. Mi se pare ciudat. Europa are nevoie să fie unită și puternică. Din perspectiva mea, au făcut tot posibilul de a-l face pe Putin să simtă condiții foarte favorabile pentru începerea acestui atac. Dacă ar fi putut să-i transmită că vor furniza imediat Ucrainei avioane de luptă, tancuri, rachete cu rază lungă de acțiune, asta ar fi putut preveni acest război. Din păcate, nu au făcut asta. 

Reporter: Deci nu au avut o politică bună de descurajare a agresorului. 

Anton Nanavov: Da. Probabil nu au crezut că Putin va începe acest război. Iar atunci când au venit la Kyiv, cancelarul german, premierul Italiei și președintele Franței aveau un plan despre cum să oprească acest război (într-un mod care ar fi implicat concesii din partea Ucrainei - n.red.). Doar crimele, atrocitățile comise de trupele ruse i-au făcut să gândească în alt mod. Au înțeles că acest război nu poate fi oprit în termenii privind, de pildă, Georgia, ci că e necesar să furnizeze Ucrainei ceea ce are nevoie pentru victorie. 

Reporter: Există riscul că vom schimba dependența de Rusia cu dependența de China și că asta va avea efecte similare pe termen lung? Avem un regim totalitar și acolo, care, prin diferențiere, folosește mult mai mult și componenta tehnologică. Așadar, dintr-o perspectivă, acel regim poate fi și mai periculos. Astfel, există acest risc ca Europa să schimbe dependența energetică de Rusia cu un alt tip de dependență față de China? 

Anton Nanavov: Aceasta este probabil cea mai mare problemă în prezent. Așa cum știm, Europa are o nevoie majoră de depozite, resurse minerale. Nu sunt sigur că ar putea considera China ca un substitut al Rusiei, pentru că, în mod evident, relațiile sunt la un nivel extrem de scăzut. În ceea ce privește relația cu SUA, multe țări europene nu vor fi de acord, întrucât Franța se opune în mod tradițional americanilor în Europa. Așadar, cred că vor încerca să găsească alte surse de metale, petrol, gaz. Văd în acest sens ca opțiuni Orientul Mijlociu, câteva țări africane, unele zone din Asia, eventual India, dar prognoza mea e că totuși o cooperare crescândă cu SUA va substitui parțial nevoia de petrol și gaz. Iar apoi vom vedea, întrucât probabil va avea loc colapsul Rusiei, iar țările europene vor aborda subiecți separați din Rusia și vor viza contracte cu regiuni separate din Rusia. 

Reporter: Care sunt cele mai mari probleme economice cu care se confruntă Ucraina în prezent? 

Anton Nanavov: Cea mai mare problemă este reprezentată de numărul imens al oamenilor care au plecat. Potrivit unor estimări, aproximativ 10 milioane au plecat. Cea mai teribilă chestiune e că mulți dintre acei oameni nu iau în calcul să se întoarcă în Ucraina, pentru că au găsit locuri de muncă, școli pentru copiii lor. Aceasta este problema principală. A doua problemă este reprezentată de bombardamentele constante. Țara se oprește practic în acele momente, ceea ce evident nu este favorabil economiei. Totul pare să fie acum mult mai bine din perspectiva electricității. Avem aproximativ o săptămână în care nu am avut pene de curent. O altă problemă este că avem o prăbușire a PIB-ului cu aproximativ 30%. Nu este un lucru deloc ușor pentru economie să facă față unei asemenea prăbușiri. Cea mai dificilă situație este în cazul metalurgiei, electrocasnicelor. În unele domenii s-a înregistrat un declin de 75-80%. 

Reporter: Putem spune așadar că Rusia desfășoară un război inclusiv la nivel economic. Există în continuare analize potrivit cărora Putin ar viza în continuare Odesa pentru a lăsa Ucraina fără ieșire la mare. Care ar fi impactul economic al unui asemenea scenariu teribil? 

Anton Nanavov: În primul rând, mă îndoiesc că va face asta. Militarii noștri spun că asta nu e posibil acum, ca rușii să ocupe Odesa și să controleze granița sudică a Ucrainei. Dar în mod clar aceasta este una dintre prioritățile lui de top, de a lăsa Ucraina fără vreo ieșire la mare. Așa cum știm, în prezent exporturile de grâne sunt cele mai importante exporturi ucrainene, Ucraina având nevoie să obțină venituri din exporturi. Pun la îndoială probabilitatea acestui plan, dar pe de altă parte Putin probabil se gândește la asta. 

Reporter: Cum a gestionat Rusia situația creată de sancțiunile ce i-au fost impuse în sfera tehnologică, inclusiv de Taiwan, care a oprit furnizarea de semiconductori? Știm că nu au capabilitatea de a produce înalte tehnologii. Au reușit să facă cumva față acestei situații? Au găsit căi de a eluda aceste sancțiuni?

Anton Nanavov: În primul rând, Rusia are Iranul cu care cooperează îndeaproape. Probabil Rusia are în continuare ceva conexiuni cu China, dar, potrivit rapoartelor publicate oficial de serviciile de informații, SUA nu spune că Beijingul ar ajuta Moscova în această sferă. De asemenea, Rusia duce lipsă de piese de schimb pentru rachete sau drone. Nu au o sursă viabilă pentru a substitui tot ceea ce au trimis deja în Ucraina pentru a efectua bombardamente. Suntem mai optimiști în acest caz, pentru că sancțiunile funcționează în acest context, multe companii oprind vânzarea către Rusia de echipamente și piese de schimb. Suntem optimiști că probabil asta va duce la oprirea de atacuri cu rachete asupra Ucrainei. Aceasta este probabil una din sferele în care sancțiunile sunt cu adevărat eficiente. 

Reporter: Care sunt domeniile în care sancțiunile sunt cel mai puțin eficiente? 

Anton Nanavov: Mă îndoiesc că putem evalua efectul per ansamblu al sancțiunilor. Rușii nu pot călători în mod liber și spun în mod oficial că asta e ok, nu pot cumpăra anumite lucruri din străinătate și spun că asta e ok, deja nu au automobile - marile companii plecând din Rusia -  iar ei zic că e ok, că nu au nevoie. În mod evident, dacă înțelegem percepția lor că ar mânca iarba pe care calcă, că nu au nevoie de nimic și că vor supraviețui pentru că sunt ruși, putem spune că sancțiunule nu funcționează. Cel mai oribil este pentru elita care îl înconjoară pe Putin, în special oamenii de afaceri, aceștia fiind neliniștiți și simțindu-se foarte inconfortabil. Asta pentru că un cuantum semnificativ din banii pe care i-au furat de la ruși au fost depozitați în Marea Britanie, SUA, iar aceste active sunt înghețate în prezent, nu au acces la ele. Aceasta este probabil chestiunea care afectează în mod adevărat conducerea rusească.

Reporter: Am putea vedea astfel o falie, o rupere în conducerea rusă? În acest context, aș vrea să pun o întrebare cu privire la scenariul în care Putin va fi dat jos de la putere. Ar trebui să ne așteptăm să vină la conducere un alt personaj de o tipologie asemănătoare? 

Anton Nanavov: Depinde cum va fi Rusia în acel moment. Dacă nu va mai fi o țară unită și se va rupe, am putea avea 20 de Putini sau niciunul, iar toate aceste 20 de bucăți din Rusia să fie liberale și democrate. Dacă Rusia rămâne în granițele sale actuale, mi-e teamă că vor găsi un alt Putin. Dacă Rusia va fi o mare țară unită, vor avea acest sentiment al supremației, că sunt un imperiu, iar acest imperiu mai devreme sau mai târziu va declanșa un alt război.