Živković, teroristul care spiona pentru Rusia radarele de pe litoralul românesc, prezent în primele rânduri la discursul lui Putin în fața națiunii

Pe 21 februarie Putin s-a adresat cetățenilor Rusiei într-un discurs televizat de două ore în care a acuzat țările occidentale că au provocat războiul din Ucraina special pentru a distruge Federația Rusă. Discursul trebuia să aibă loc în decembrie anul trecut, dar a fost amânat, evenimentul fiind planificat în prezent cu doar câteva zile înainte de a marca aniversarea începerii invaziei.

În timp ce Putin se dădea în spectacol în fața națiunii, discursul său delirant a fost urmărit îndeaproape, din primele rânduri, de un cetățean pe care imaginile l-au surprins înregistrând tiradele prezidențiale cu telefonul, pentru a-l distribui ulterior pe contul său de socializare.

Prezența colorată și extaziată la propriu, este nimeni altul decât Bratislav Živković, cunoscut publicului din Serbia dar și din România drept comandantul mișcării cetnice din țara vecină, personaj declarat indezirabil în 2017 în România și expulzat pentru acte de spionaj în favoarea Rusiei.

În urmă cu 4 ani, Bratislav Živković, comandantul organizației paramilitare de cetnici din "Cetniciki Pokret", formațiune cu orientări naționalist-șoviniste, era surprins în timp în timp ce fotografia radare militare de pe coasta Mării Negre în scopul de a transmite în Rusia reperele GPS ale acestora.

Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, Živković, extrem de interesat și de baza militară de la Mihail Kogălniceanu, venise deja de 4 ori în România, fie din Bulgaria fie din Ucraina și de fiecare dată a ajuns la Constanța. 

Personaj cu dublă cetățenie, sârbă și rusă, participant între 2012 și 2014, alături de separatiștii pro-ruși, la conflictul din estul Ucrainei.

Živković a fost declarat indezirabil pentru o perioadă de 15 ani, din considerente ce ţin de securitatea națională, fiind reținut faptul că acesta se deplasase de mai multe ori în România cu scopul de a întreprinde activități de culegere de informații, care potrivit cadrului legal în domeniu constituiau riscuri şi amenințări la adresa securităţii naţionale. 

”Zivkovici a întreprins acte preparatorii de procurare şi transmitere a unor secrete de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora şi constituirea de reţele informative pe teritoriul României și a manifestat interes pentru obţinerea de documente clasificate referitoare la infrastructura critică şi obiectivele militare naţionale, cât şi ale aliaţilor, amplasate în sud-estul României, cu intenţia de a afecta parteneriatele noastre strategice. Toate acţiunile cetăţeanului sârb derulate în România au avut un caracter clandestin şi un modus operandi specific activităţilor de spionaj. Măsurile specifice întreprinse de Direcţia Generală Antispionaj din cadrul Serviciului Român de Informaţii au condus la prevenirea exfiltrării de informații clasificate de natură să afecteze interesele de securitate națională”, se arăta în comunicarea din 2017 a Serviciului Român de Informații.

La un an după expulzarea din România, Živkovića fost arestat, în august 2018, în Serbia, sub suspiciunea rezonabilă că a organizat participarea la acțiuni armate în spațiu străin, în aprilie 2019, procuratura suspendând însă ancheta împotriva lui. Živković nu a fost niciodată urmărit penal pentru organizarea sau participarea la conflicte pe câmpurile de luptă străine, în ciuda prezenței sale pe fronturile din Ucraina, între 2012 și 2014 și în prezent.

În Ucraina, Živković a fost anchetat de Parchetul General al Ucrainei împreună cu alți cinci cetățeni ai Serbiei, pentru că ar fi atacat forțele ucrainene în regiunile Donețk și Lugansk de partea separatiștilor pro-ruși, ca parte a organizației de extremă dreaptă internațională „Unité Continentale”.