Ultima oară când cele două țări au avut o nouă rundă de tensiuni s-a întâmplat după ce a apărut informația că guvernul georgian ar putea relua transportul de călători cu Rusia, oprit unilateral de Moscova în 2019.
La 24 ianuarie, ambasadorul ucrainean la Tbilisi – Andrii Kasianov – a fost citat de site-ul web ucrainean Evropeyskaya Pravda spunând că ridicarea interdicției de zbor cu Rusia și venirea unui nou aflux de ruși în Georgia ar pune probleme siguranței refugiaților ucraineni care locuiesc în Georgia, ceea ce ar putea determina evacuarea ucrainenilor din Georgia.
A doua zi Ministerul de Externe georgian l-a convocat pe Kasianov pentru explicații, iar Irakli Kobakhidze, președintele partidului de guvernământ Visul Georgian, a calificat remarca lui Kasianov drept „rușinoasă și speculativă”, argumentând că afluxul rușilor din timpul războiului nu a creat niciun risc de securitate, „inclusiv pentru securitatea ucrainenilor care trăiesc în Georgia”.
În Georgia sunt înregistrați aproximativ 25.000 de refugiați de război ucraineni, dar și între 75.000 și 100.000 de ruși care au fugit de represiunea Kremlinului, a efectelor sancțiunilor și a mobilizării.
La Kiev, viceministrul Externelor Yevhen Perebyinis s-a întâlnit cu ambasadorul Georgiei în Ucraina, Giorgi Zakarashvili, căruia i-a exprimat mulțumirile țării sale pentru ajutorul oferit de Georgia, inclusiv în cazul refugiaților ucraineni, dar și-a exprimat și îngrijorarea cu privire la posibila reluare a zborurilor între Georgia și Rusia. Ambasadorul georgian l-a asigurat însă pe înaltul oficial ucrainean „că Georgia nu are intenția de a reînnoi legăturile aeriene” cu Moscova. Perebyinis și-a exprimat și speranța că Tbilisi se va alătura sancțiunilor UE împotriva Rusiei și „iși va schimba poziția, alăturandu-se acelor țări care furnizează Ucrainei arme și echipament militar”.
Ambasadorul ucrainean la Tbilisi, Kasianov, a afirmat în ianuarie că mai multe zeci de solicitări de a furniza arme Kievului au rămas fără răspuns din partea georgiană, în special solicitarea privind returnarea sistemelor antiaeriene Buk, transferate la Tbilisi în timpul invaziei ruse în Georgia din 2008. Potrivit lui Kasianov, Washingtonul a promis sisteme Javelin și alte echipamente militare moderne Georgiei daca va preda sistemele antiaeriene Ucrainei, așadar georgienii ar avea parte de o compensație destul de convenabilă dacă ar răspunde cererii Kievului, dar chiar și în aceste condiții guvernul georgian evită să transfere sistemele Buk.
Autoritățile georgiene oferă în continuare Ucrainei ajutor umanitar și susțin rezoluțiile în favoarea Ucrainei în forurile internaționale, timp în care efectuează controale la export pentru a împiedica Rusia să folosească teritoriul georgian pentru evaziunea sancțiunilor, dar evită să acorde vreun ajutor militar Ucrainei.
„Statul nostru a spus în mod explicit încă de la început că vom sprijini Ucraina cu orice, excepția fiind furnizarea de arme”, a declarat în ianuarie Nikoloz Samkharadze, șeful comisiei de relații externe a parlamentului, adăugând că nu ar fi logic ca o țară care este ea însăși vulnerabilă la agresiunea rusă să ofere arme.
„Desigur, furnizarea de arme Ucrainei ar însemna implicarea directă în conflictul militar, ceea ce nu putem permite,” a mai spus oficialul georgian.
Tbilisi a evitat orice legătură militară cu Kievul, ajungând până la obstrucționarea unui zbor care urma să transporte voluntari georgieni în Ucraina, în primele săptămâni de război și sugerând că voluntarii au fost păcăliți de opoziția georgiană să lupte pentru Ucraina. Mai mult, din partea partidului de guvernământ s-a discutat perspectiva ca georgienii care servesc în armata unei alte națiuni să-și piardă cetățenia.
O altă sursă serioasă de neînțelegere între cele două țări a apărut în octombrie, când Kievul i-a sancționat pe apropiații unui miliardar văzut pe scară largă drept conducătorul informal al Georgiei, Bidzina Ivanishvili, și a oferit ajutor opoziției georgiene, oferind unora dintre membrii acesteia posturi în guvernul ucrainean.
Partidul de guvernământ al Georgiei dezvoltase o teorie a conspirației mai amplă în care a atribuit Ucrainei și Occidentului un vast plan internațional de a trage Georgia în război cu Rusia, profitând de apelurile sporadice anterioare din partea oficialilor de la Kiev pentru ca Georgia să deschidă fronturi suplimentare împotriva Rusiei pentru a-și relua regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud.
(Sursa: Eurasianet)