INTERVIU. Dezvăluirile unui lider al tătarilor: ”Oficialii ruși din Crimeea își pregătesc FUGA, își cumpără case în Rusia și-și asigură aerodromuri alternative pentru a-și evacua familiile!” Cum se va întoarce Crimeea între granițele Ucrainei / Anna Neplii


INTERVIU. Dezvăluirile unui lider al tătarilor: ”Oficialii ruși din Crimeea își pregătesc FUGA, își cumpără case în Rusia și-și asigură aerodromuri alternative pentru a-și evacua familiile!” Cum se va întoarce Crimeea între granițele Ucrainei / Anna Neplii

Ca urmare a unei rezoluții pe care Rada Supremă a adoptat-o în 1993, pe 20 ianuarie Ucraina sărbătorește Ziua Republicii Autonome Crimeea. De opt ani încoace însă, această zi nu a mai fost celebrată cu fastul și solemnitățile de odinioară. Peste o lună se vor împlini nouă ani de când Rusia a ocupat Peninsula Crimeea, regizând un referendum ilegal. 

În prezent, întreaga Ucraină conștientizează că războiul ar trebui să se încheie numai când armata ucraineană va atinge granițele statului așa cum au fost stabilite acestea în 1991. Or asta presupune eliberarea Peninsulei Crimeea. 

E bine de știut că, de ani și ani, locuitorii Crimeei sunt prizonieri ai spațiului informațional rus, fapt care îi separă aproape complet de celelalte părți ale Ucrainei. De asemenea, pentru restul ucrainenilor este destul de dificil să înțeleagă exact ce se întâmplă pe teritoriul Republicii Autonome.  

Mânați de dorința de a afla unele răspunsuri, l-am intervievat pe președintele Mejlis-ului tătăresc din Crimeea, Refat Chubarov, care e și vicepreședinte al Consiliului reprezentanților poporului tătar din Peninsulă. Așa cum veți remarca, discuția a atins și problema represiunii în masă a tătarilor, precum și scenariul eliberării Crimeei, finalizându-se cu analiza amenințărilor nucleare lansate pe bandă rulantă de satrapii de la Kremlin. 

Jurnalist: În prezent, care este situația din Crimeea? 

Refat Chubarov: Din vara lui 2022, Crimeea a devenit un posibil teritoriu pentru desfășurarea operațiunilor militare. Armata ucraineană a reușit lovituri de succes asupra instalațiilor militare din Peninsulă – o lovitură pe un aerodrom militar din orașul Novofedorivka, lângă Saki, în urma căreia au murit aproximativ 50 de militari ruși, amintesc și exploziile puternice de la depozitele de muniții de lângă Dzhankoy, dar și atacul cu dronă asupra clădirii din Sevastopol a sediului Flotei Mării Negre. Toate aceste acțiuni au ajutat populația din Crimeea să realizeze că eliberarea poate fi posibilă.  

Se estimează că în timpul ocupației ilegale a Crimeei pe teritoriul ei s-au stabilit aproximativ un milion de cetățeni ruși. Erau siguri că acest teritoriu va deveni pentru totdeauna o parte a Federației Ruse, dar astăzi își dau seama că viitorul le este amenințat. În ultimele luni, fluxul rușilor care vor să se stabilească în Crimeea a ajuns la zero. Desigur, mulți dintre rușii deja veniți încearcă să își vândă imobilele și să părăsească Peninsula. Pe de altă parte, cetățenii care au crezut, la momentul ocupației din 2012, că venirea Rusiei va aduce schimbări în bine, își dau seama că ocupația le-a adus multe probleme pe cap și că acum le sunt amenințate până și viețile, pentru că războiul este posibil pe teritoriul Crimeei. Mulți dintre acești oameni și-au venit în fire.  

A treia categorie o reprezintă oamenii care au rămas loiali statului ucrainean – etnicii ucraineni și tătarii din Crimeea. În 2022, aceștia au primit speranța că, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, Crimeea se va întoarce între granițele firești ale Ucrainei.  

Toate aceste modificări de percepție sunt vizibile și pentru ocupanții ruși, care încearcă să folosească diverse metode cu scopul controlării în continuare a societății. Rușii vor să convingă populația că Peninsula Crimeea ar fi de necucerit pentru Forțele Armate ale Ucrainei. Prin urmare, cu cât războiul se aproprie mai mult de Crimeea, cu atât represiunea și persecuțiile cresc în intensitate. De notat și că, după 24 februarie, rușii și-au reluat persecuțiile împotriva tătarilor din Crimeea, unde problema drepturilor omului s-a înrăutățit semnificativ, fapt dovedit de numeroasele crime, răpiri și arestări ilegale, deopotrivă cu diverse alte abuzuri.  

Jurnalist: Anul trecut au existat multe informații despre plecarea unor oficiali ruși din Crimeea. Câți mai sunt acolo? 

Refat Chubarov: Momentan, majoritatea oficialilor sunt pe locurile lor, dar cu toții înțeleg că vor trebui să plece. Cei care au mai multe oportunități pregătesc aerodromuri alternative pe teritoriul Rusiei cu scopul de a-și evacua din timp familiile. Primim informații că reprezentanții regimului rusesc de ocupație și colaboratorii lor locali își cumpără case pe teritoriul Rusiei, ceea ce indică faptul că se pregătesc să își ia zborul. 

Jurnalist: Dincolo de oficialii ruși,  ce ar trebui să se întâmple cu rușii simpli care s-au stabilit deja în Crimeea? 

Refat Chubarov: Trebuie să pornim exclusiv de la propria noastră legislație. Crimeea este un teritoriu ucrainean ocupat. Conform legislației noastre, toate acțiunile care au loc acolo, contravenind flagrant dreptului ucrainean, sunt nule din punct de vedere juridic. 

În primul rând, rușii care s-au stabilit acolo au făcut asta într-o perioadă în care statul ucrainean nu exercita controlul de facto, bazându-se pe reguli și legi care au fost stabilite, contrar dreptului internațional, de către Rusia, țara ocupantă. Prin urmare, rușii nu au altă opțiune decât să părăsească Crimeea. 

Jurnalist: Ce se întâmplă în prezent cu tătarii din Peninsulă? Ei rezistă? 

Refat Chubarov: În Crimeea ocupată formele active de rezistență sunt imposibile. Acolo totul este controlat din nou și din nou de serviciile secrete rusești. Sunt peste 138 de deținuți politici care au primit pedepse de 13-19 ani de închisoare în urma unor acuzații false. Printre aceștia se numără și Nariman Dzhelyal, prim-vicepreședintele Mejlis-ului din Crimeea, care a fost condamnat ca ”sabotor” împreună cu alți doi activiști. De obicei, activiștilor li se face oferta de a trece de partea invadatorilor și dacă refuză, devin ținte predilecte ale serviciilor secrete rusești, care încearcă prin toate mijloacele să le frângă rezistența.  

Să știți că tătarii din Crimeea își amintesc bine toate crimele și brutalitățile pe care Uniunea Sovietică și mai târziu Rusia le-au comis împotriva lor. Prin urmare, cu cât ne apropiem de o posibilă ofensivă ucraineană, cu atât vom vedea mai multă rezistență. 

Jurnalist: În opinia dumneavoastră, cum credeți că Ucraina își va recupera Crimeea? Prin mijloace militare sau prin mijloace diplomatice? 

Refat Chubarov: Acum este foarte greu de spus, întrucât totul va depinde de evoluțiile ce vor avea loc în războiul ruso-ucrainean. Cu cât sunt mai multe victorii din partea Forțelor Armate ale Ucrainei, cu atât este mai mare procesul de dezintegrare și descentralizare al Rusiei imperiale. Când înfrângerea Kremlinului va deveni inevitabilă, o mulțime de procese vor avea loc la Moscova și în alte centre pe care acum încă le manevrează.

Există factori care permit Rusiei să mențină Crimeea sub controlul său. În primul rând, podul Crimeei peste strâmtoarea Kerci asigură transferarea de personal militar și armament. În al doilea rând, e vorba despre flota rusă din Marea Neagră, care se află la Sevastopol – mă refer la navele de pe care este lovită Ucraina cu rachete. În al treilea rând, există un coridor pe uscat: Chongar-Mariupol-Rostov. Dacă trupele ucrainene vor lovi aceste trei obiective principale e posibil să nu mai aibă nevoie de bătălii crâncene pe teritoriul Crimeei.  

În general, orice victorie de răsunet a Ucrainei va avea consecințe pentru Rusia. Acest lucru se va manifesta fie prin comportamentul conducerii politico-militare, fie în comportamentul unor grupuri mari de oameni, fie în politica regiunilor încă aflate sub talpa Kremlinului. 

Jurnalist: Federația Rusă amenință în mod uzual că, dacă va pierde Crimeea, se va ajunge la război nuclear. Cât de reale sunt aceste amenințări? 

Refat Chubarov: Rusia recurge de multă vreme la șantajarea nucleară a întregii lumi. O perioadă a reușit, însă toate evenimentele care s-au succedat după februarie 2022, cu toate crimele săvârșite de armata rusă și cu așa-zisele referendumuri din teritoriile ocupate, au transformat acțiunile Rusiei într-o farsă. Dacă în 2014, lumea liberă și civilizată, realizând ilegalitatea așa-zisului referendum de anexare a Crimeei, a ezitat să întreprindă acțiuni tranșante împotriva Rusiei, iată că după momentul februarie 2022 Occidentul s-a trezit. Țările occidentale au conștientizat că amenințarea rusă planează și asupra lor, așa că au decis să se apere, construindu-și apărarea în jurul Ucrainei. E deja clar că războiul ruso-ucrainean nu se poate încheia decât cu victoria militară a Ucrainei. Indiferent de evenimentele care vor avea loc de-a lungul războiului, acest vector nu se va schimba.   

Politicienii occidentali au depășit cu brio frica pe care vrea să o impună șantajul nuclear al Rusiei. Subiectul războiului nuclear este ineficient și din punct de vedere propagandistic. În plus, fiți convinși că politicienii ruși sunt conștienți că, dacă vor folosi arme nucleare, răspunsul NATO va fi atât de puternic încât nu va mai rămâne nimic nici din ei, nici din Rusia. Frica de război nuclear are efect de bumerang – ajunge până în anturajul lui Putin și coboară până în buncărele lui.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.