Comisia Europeană a respins rezultatele unui sondaj prin corespondență din Ungaria, care este folosit de Guvernul Viktor Orbán pentru a susține că majoritatea maghiarilor sunt împotriva sancțiunilor impuse de UE contra Rusiei, asta deși Ungaria a votat pentru aplicarea măsurilor în cauză anti-Kremlin.
Potrivit rezultatelor consultării poștale care a durat o lună, 97% dintre cei care au participat s-au pronunțat împotriva sancțiunilor.
"Toate deciziile privind sancțiunile sunt luate de statele membre în unanimitate. Ele decid ce regim de sancțiuni avem atunci când îl avem, respectiv în ce măsură", a zis pentru Euronews purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano.
De asemenea, Comisia Europeană a remarcat "participarea foarte scăzută a cetățenilor consultați", a transmis Stano.
Au participat mai puțin de 1,4 milioane dintre cei 8,2 milioane de alegători înregistrați în Ungaria.
Cele 27 de state membre ale UE au impus până acum nouă pachete de sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul războiului în curs dus de Kremlin contra Ucrainei. Aceste sancțiuni au vizat capacitatea Moscovei de a exporta combustibili fosili, lemn și produse din oțel, respectiv de a importa produse de lux și de înaltă tehnologie. Accesul la sistemele financiare globale pentru băncile rusești a fost, totodată, restricționat.
Sute de indivizi și entități din Rusia, inclusiv dictatorul rus Vladimir Putin, ministrul de Externe Serghei Lavrov, alți oficiali guvernamentali și militari de rang înalt, propagandiști și oligarhi, au fost, între timp, vizați de interdicții de călătorie și le-au fost înghețate bunurile.
Premierul populist al Ungariei, Viktor Orbán, a condamnat în repetate rânduri sancțiunile ca având un impact mai mare asupra economiilor europene decât asupra Rusiei, asta în ciuda faptului că Budapesta și-a folosit cu succes puterea de veto pentru a opera modificări asupra măsurilor și a crea excepții.
Orbán a asigurat importurile continue de petrol rusesc prin conducte și a blocat adăugarea mai multor aliați ai lui Putin pe lista de sancțiuni, în special a Patriarhului Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse. Mai mult, el a încheiat un nou acord de aprovizionare cu gigantul rus de gaze Gazprom, în pofida angajamentului UE de a găsi furnizori alternativi.
"Statele membre revizuiesc în mod constant sancțiunile, văzând dacă trebuie să răspundem față de escaladarea în continuare a Rusiei în această agresiune ilegală împotriva Ucrainei și față de încălcarea flagrantă a Cartei ONU și a dreptului internațional", a spus Peter Stano.
"Sancțiunile sunt una dintre măsurile pe care le folosim pentru a reacționa la acest lucru, pentru că atacul împotriva Ucrainei este un atac împotriva noastră, împotriva valorilor noastre. Și când va fi o decizie cu privire la următorul pachet sau modificarea pachetelor existente, aceasta va fi o decizie pe care cele 27 de state membre o vor lua în unanimitate", a adăugat acesta.
Chestionarul pe care oamenii au fost rugați să-l completeze a fost descris drept înșelător. Sancțiunile au fost intitulate în chestionar drept "sancțiunile Bruxellesului", dar realitatea e că au fost aprobate de toate cele 27 de țări ale UE, inclusiv Ungaria.
De asemenea, cetățenilor maghiari li s-a cerut să-și exprime opinia cu privire la posibilele sancțiuni privind aprovizionarea cu gaze naturale și combustibil nuclear, despre care chestionarul a susținut că au condus deja la prețuri mai mari la energie.
Balázs Orbán, directorul politic al premierului ungar Viktor Orbán, a spus totuși că "rezultatele vorbesc de la sine".
"Bruxellesul trebuie să-și revizuiască politica de sancțiuni și să găsească o nouă strategie. Avem nevoie de pace, nu de noi sancțiuni", a adăugat acesta. (sursa: Euronews)