Aderarea Ucrainei la UE. Ambasadorul Uniunii Europene la Kiev: "Dacă o națiune a decis să devină europeană în toate sensurile cuvântului, cine în lume are dreptul să-i refuze asta?!"

Ambasadorul UE în Ucraina, Matti Maasikas, a acordat un amplu interviu pentru publicația Ukrinform, pe parcursul căruia a vorbit despre impactul războiului dus la scară largă de Rusia contra țării vecine, efectul sancțiunilor europene împotriva entităților rusești, respectiv despre drumul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană și pașii ce sunt de îndeplinit în acest sens. De asemenea, Maasikas a trecut în revistă detalii despre sprijinul oferit ucrainenilor de Uniunea Europeană atât pentru a face față agresiunii rusești, respectiv acestei ierni, cât și în perspectiva reconstrucției postbelice a țării. 

Nu în cele din urmă, oficialul european a invocat datele unui sondaj recent conform căruia peste 90% dintre ucraineni susțin aderarea la UE până în 2030, precizând pe această temă: "Dacă o națiune a decis să devină europeană în toate sensurile cuvântului, cine în lume are dreptul să-i refuze asta?!".

Reporter: Domnule ambasador, cum a afectat războiul din Ucraina Uniunea Europeană? Șeful diplomației europene Josep Borrel, a spus, într-un discurs susținut în fața ambasadorilor UE în octombrie, că Europa intră într-o furtună perfectă, că lumea veche nu mai există și că trebuie să fim pregătiți pentru noi provocări. Cât de puternic conștientizează UE acest lucru? La care dintre provocări, în opinia dumneavoastră, ar trebui răspuns în primul rând?

Matti Maasikas: Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a afectat UE în multe feluri. Trebuie să subliniez că valorile și credința noastră în libertate și democrație s-au transpus în două direcții de acțiune foarte puternice – solidaritate accentuată cu Ucraina și o unitate puternică în cadrul UE și cu partenerii noștri, în special Statele Unite și țările G7. 

UE a devenit cu adevărat geopolitică, ceea ce presupune alegerea părților – iar UE a ales partea Ucrainei.

UE a adăpostit și adăpostește în continuare milioane de cetățeni ucraineni scăpați de rachete, gloanțe și ocupația rusească. Au primit protecția atât de necesară în temeiul Directivei UE privind protecția temporară. Refugiații ucraineni au obținut acces imediat la dreptul la muncă, la educație și la servicii medicale. Directiva va continua să fie în vigoare cel puțin până în martie 2024.

Privind înainte, nu văd niciun semn că statele noastre membre își slăbesc sprijinul față de cei care scapă de invazia rusească pe scară largă.

UE a adoptat nouă pachete de sancțiuni, care au fost concepute cu atenție pentru a submina capacitatea Rusiei de a plăti pentru război.

Ne-am redus drastic dependența energetică de Rusia. Una dintre principalele sancțiuni adoptate de UE a fost oprirea a 90% din aprovizionarea la nivel european cu petrol rusesc, privând Moscova de veniturile corespunzătoare.

Da, Rusia poate să-și vândă petrolul pe alte piețe, dar totuși acest beneficiu este limitat de faptul că Rusia este forțată să acorde reduceri mari la fiecare baril (petrolul rusesc este vândut cu aproximativ 30 de dolari mai puțin decât media globală). În plus, iar acesta e poate cel mai important punct, embargoul treptat asupra petrolului și reducerea importului de gaze, eliberează Europa de dependența sa energetică față de Rusia.

UE a luat măsuri îndrăznețe atunci când vine vorba de a se asigura că Ucraina are resursele financiare necesare pentru a menține țara să funcționeze pentru a se apăra de agresor.

În urmă cu câteva zile, UE a adoptat un pachet fără precedent de asistență macrofinanciară, în cuantum de 18 miliarde de euro pentru 2023. Asta se adaugă la cei 7,2 miliarde de euro plătiți în 2022 și oferă o previzibilitate atât de necesară bugetului de stat al Ucrainei.

Am oferit, de asemenea, un impuls comerțului bilateral: chiar înainte de război, am celebrat faptul că între UE și Ucraina s-a dublat comerțul total comparativ cu 2017, când a intrat în vigoare Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Contrar oricărui pronostic, războiul nu a oprit această tendință, iar exporturile ucrainene către UE au continuat să crească în valoare în cursul anului 2022 comparativ cu 2021. Acest lucru se datorează parțial liberalizării totale a comerțului ce a fost introdusă de UE în iunie, împreună cu suspendarea măsurilor de apărare comercială privind importurile ucrainene către Uniunea Europeană.

Pentru a sprijini în continuare exporturile Ucrainei, am înființat împreună cu statele membre inițiativa Solidarity Lanes. Pe lângă că facilitează foarte mult logistica terestră și oferă un canal atât de necesar pentru produsele ucrainene, Solidarity Lanes reprezintă, de asemenea, o contribuție semnificativă la creșterea securității alimentare globale și la asigurarea unui colac de salvare pentru economia Ucrainei.

Reporter: Cum ați evalua eficacitatea sancțiunilor UE împotriva Rusiei?

Matti Maasikas: Sancțiunile noastre au afectat și vor afecta economia Rusiei și Kremlinul.

Măsurile noastre se aplică deja unui număr total de 1.386 de persoane fizice și 171 de entități din Rusia și Belarus, precum și unui număr semnificativ de sectoare ale economiei ruse. Printre cei sancționați se numără reprezentanți politici de vârf, oligarhi, militari și propagandiști.

Aceste sancțiuni au fost adoptate în strânsă coordonare cu membrii G7, iar faptul că peste patruzeci de țări, inclusiv țări tradițional neutre, le-au adoptat sau au luat măsuri similare le sporește eficacitatea.

Împreună transmitem un semnal clar: nu vom tolera impunerea legii junglei asupra unui vecin pașnic.

Sancțiunile sunt doar unul dintre instrumentele pe care le folosim, dar este clar că ele afectează Rusia.

Economia Rusiei este grav afectată și își pierde capacitatea de modernizare, iar acest lucru limitează opțiunile politice și economice ale Kremlinului. Sancțiunile dăunează economiei ruse, privând-o de accesul la piețele financiare și la produsele tehnologice avansate, paralizând industria petrolieră, companiile aeriene, industria militară și industria auto.

Rusia suferă și de incapacitatea de a produce lucruri inteligente. Pentru toate tehnologiile avansate, este dependentă în proporție de 45% de Europa, 21% de SUA, comparativ cu doar 11% de China. Iar exporturile UE și SUA sunt blocate. 

În cele din urmă, sancționăm actorii ruși din sfera dezinformării. Oficinele de dezinformare deținute Kremlin sunt esențiale și instrumentale în promovarea și sprijinirea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Ele constituie o amenințare semnificativă și directă la adresa ordinii și securității noastre publice. Acesta e motivul pentru care UE a decis să sancționeze activele Kremlinului de dezinformare și manipulare a informațiilor.

În general, am suspendat transmisia și distribuția a cinci radiodifuzori ruși majori (Russia Today, Sputnik, Rossiya RTR/RTR Planeta, Rossiya 24/Russia 24 și TV Center International). Toate licențele, autorizațiile și aranjamentele de distribuție relevante sunt suspendate. Publicitatea produselor sau serviciilor la oficinele sancționate a fost, de asemenea, interzisă. Răspândirea dezinformării trebuie să aibă un preț.

Reporter: Președinta Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE au declarat recent că, în prezent, principalele eforturi ale Uniunii Europene în relațiile cu Ucraina sunt concentrate pe acordarea de asistență imediată cetățenilor ucraineni pentru a trăi iarna aceasta. Ce s-a făcut până acum, inclusiv în ceea ce privește livrările de generatoare și echipamente de iarnă?

Matti Maasikas: Rusia încearcă să transforme iarna rece într-o armă de război împotriva poporului ucrainean. Astfel, Rusia continuă să folosească energia ca armă și să vizeze în mod deliberat infrastructura civilă.

Aceste atacuri crude urmăresc să provoace și mai multă suferință umană poporului ucrainean, dar și să priveze spitalele, serviciile de urgență și alte servicii critice de electricitate, încălzire și apă. Ele echivalează cu crime de război pentru care nu poate exista impunitate. Va trebui să lucrăm colectiv pentru a-i aduce la răspundere pe toți cei responsabili.

Pe 22 decembrie, am marcat ziua profesională în onoarea inginerilor energetici ucraineni. Permiteți-mi să spun că noi, cei de la UE, ne alăturăm întregii societăți ucrainene pentru a aduce un omagiu pentru eforturile lor neobosite, munca grea și dăruirea de a aduce lumină, căldură și, prin urmare, speranță, în fiecare casă ucraineană. Folosim toate instrumentele și parteneriatele disponibile pentru a ajuta Ucraina să treacă peste iarna aceasta.

Sprijinim Ucraina în repararea daunelor provocate de Rusia asupra infrastructurii energetice. Numeroase echipamente energetice, de la generatoare la transformatoare și cabluri, au fost livrate prin Mecanismul de protecție civilă al UE. În general, țările europene au mobilizat peste 800 de generatoare de energie de mare capacitate către autoritățile naționale ale Ucrainei prin acest mecanism.

Separat, multe dintre proiectele în derulare finanțate de UE au fost mobilizate sau reutilizate pentru a cumpăra generatoare și alte echipamente de urgență. UE ajută, de asemenea, la repararea infrastructurii municipale critice, cum ar fi încălzirea, respectiv alimentarea cu apă.

De exemplu, la scurt timp după începerea invaziei la scară largă, programul ULEAD condus de UE a furnizat municipalităților din Ucraina 2.500 de generatoare.

Programul nostru EU4ResilientRegions, pe care îl cofinanțăm cu Germania, a livrat un prim lot de generatoare la Herson în două săptămâni de la eliberare.

Pe lângă generatoare, din februarie 2022 am alocat 485 de milioane de euro pentru programe de ajutor umanitar pentru a ajuta ucrainenii afectați de război. Printre altele, această lucrare include reabilitarea și renovarea de bază a școlilor și adăposturilor, centrelor temporare/centre de primire, distribuirea de truse de reparații de urgență pentru adăposturi și articole de ajutor pentru iarnă și numerar pentru nevoile de încălzire/energie.

În plus, peste 77.400 de tone de acest tip, cu o valoare estimată la aproape 490 de milioane de euro, au fost livrate Ucrainei din partea statelor membre ale UE și a partenerilor prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE.

Reporter: Țările UE au convenit să majoreze Fondul european de pace cu încă 2 miliarde de euro cu posibilitatea de a aloca încă 3,5 miliarde de euro pentru perioada până în 2027. Ce cotă din acești bani ar putea fi plătită pentru Ucraina? Înseamnă asta că cele 3,1 miliarde de euro pe care UE le-a alocat pentru achiziționarea de arme pentru Ucraina au fost deja utilizate în totalitate?

Matti Maasikas: Facilitatea europeană pentru pace, înființată în 2021, reprezintă un fond de 5,69 miliarde de euro conceput pentru a asigura un răspuns rapid al UE la nevoile operațiunilor militare și pentru a menține pacea, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale. Până acum, alocarea totală ca parte a Facilității europene pentru pace pentru Ucraina a ajuns la 3,1 miliarde de euro.

Pentru a primi asistență militară, Ucraina face apel la Bruxelles și oferă Serviciului European de Relații Externe o listă cu armele necesare. Statele membre UE care au echipamentul necesar îl pot furniza apoi, iar Uniunea Europeană rambursează această țară.

În plus, fiecare țară din UE oferă asistență militară pe o bază bilaterală. Vedem că asta se întâmplă în fiecare zi.

Într-adevăr, recent, UE a decis să crească plafonul financiar global al EPF cu 2 miliarde de euro în 2023, cu posibilitatea unei creșteri suplimentare într-o etapă ulterioară.

În plus, UE a decis să lanseze o misiune de pregătire militară pentru Ucraina – EUMAM va instrui până la 15.000 din personalul Forțelor Armate ucrainene în mai multe locații de pe teritoriul statelor membre UE. Antrenamentul a început deja: Josep Borrell a vizitat recent soldații pregătiți în Brzeg, Polonia.

Reporter: Cum vedeți personal finalizarea acestui război?

Matti Maasikas: Pentru mine, cheia nu este timpul – "când" – ci ceea ce contează este rezultatul – "cum" se termină acest război.

Trebuie să se încheie cu victoria Ucrainei – iar definiția victoriei trebuie să fie definită de ucraineni.

Cu toții am văzut cum Ucraina a reușit să distrugă o parte semnificativă a resurselor Rusiei în 2022 în toată Ucraina. Vedem cum ucrainenii sunt uniți în hotărârea lor de a-și apăra libertatea și țara.

Într-un sondaj realizat la sfârșitul lunii octombrie de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, doar 10% dintre ucraineni ar alege să facă concesii Rusiei pentru a opri atacurile barbare asupra orașelor, 86% optând pentru continuarea victoriei pe câmpul de luptă.

De aceea, Ucraina alege să negocieze pe câmpul de luptă, până când Rusia este obligată să-și retragă trupele de pe teritoriul suveran al Ucrainei. UE respectă și susține că este la latitudinea ucrainenilor să definească condițiile în care se încheie războiul.

A permite Rusiei să prevaleze ar însemna să îi permitem să distrugă fundamentele democrațiilor noastre și însăși baza ordinii mondiale bazate pe reguli internaționale. Treaba noastră, așadar, este să sprijinim în continuare Ucraina militar, să vă punem în cea mai bună poziție și să vă ajutăm să câștigați acest război.

Reporter: Ucraina a declarat în repetate rânduri că situația cu confiscarea de către Rusia a a centralei nucleare de la Zaporizhia reprezintă o amenințare cu un dezastru nuclear pentru întreaga Europă. UE a condamnat activitățile militare ale Rusiei în jurul centralei nucleare în cauză și a cerut agresorului să predea imediat Ucrainei controlul asupra acesteia. Nu credeți că impunerea sancțiunilor împotriva Rosatom ar fi un instrument mai eficient de prevenire a unui dezastru nuclear decât condamnarea și apelurile?

Matti Maasikas: Condamnăm acțiunile Rusiei în și în jurul ZNPP, precum și alte instalații nucleare ucrainene, ca un alt exemplu al încălcării flagrante de către Rusia a dreptului internațional și al nerespectării siguranței și securității nucleare. Acest pariu nuclear nesăbuit demonstrează în mod clar iresponsabilitatea agresiunii ruse.

Singura modalitate de a asigura siguranța și securitatea pe termen lung a instalației este ca Rusia să își retragă trupele din ZNPP și să o readucă sub controlul deplin și exclusiv al Ucrainei.

De asemenea, subliniem sprijinul nostru continuu pentru eforturile AIEA pentru o misiune permanentă de siguranță la fața locului, precum și pentru a crea o siguranță și securitate nucleară în jurul ZNPP.

Suntem încurajați de acordul dintre Energoatom și AIEA de a avea experți permanenți ai AIEA pla amplasamentele centralelor nucleare din Ucraina pentru a monitoriza și raporta în mod obiectiv situația.

În ceea ce privește sancțiunile, toate deciziile privind impunerea de noi sancțiuni sunt luate de statele membre cu unanimitate, iar discuțiile sunt confidențiale, dar nimic nu este exclus.

Reporter: Ce rol vede UE în punerea în aplicare a planului de reconstrucție postbelică în Ucraina? Există o înțelegere în UE că este necesară reconstrucția Ucrainei cel puțin pe baza faptului că Ucraina ar trebui să devină membră a Uniunii?

Matti Maasikas: În primul rând, UE se angajează să joace un rol major în reconstrucția Ucrainei. Un răspuns internațional integrat și coordonat este crucial pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei. În ceea ce privește etapele de referință pentru coordonarea reconstrucției: conferințele de la Berlin și Paris au fost importante, deoarece s-au concentrat pe nevoi pe termen scurt și pe mobilizarea ajutorului atât de necesar către Ucraina pentru această iarnă.

Recunoaștem importanța deciziei liderilor G7 din 12 decembrie de a înființa Platforma de Reconstrucție a Ucrainei. Acum așteptăm cu nerăbdare lansarea Platformei de coordonare împreună cu Ucraina și toți partenerii săi internaționali.

Comisia Europeană și-a propus să găzduiască Secretariatul Platformei pentru a-și sprijini activitatea (de exemplu, pregătirea întâlnirilor, formularea de propuneri pentru corelarea nevoilor și resurselor și dezvoltarea instrumentelor care asigură raportarea transparentă a activității Platformei și schimbul de informații). Secretariatul ar fi un punct de contact operațional pentru toți jucătorii.

În al doilea rând, obiectivul strategic atât al Ucrainei, cât și al UE este clar – apartenența la UE pentru țara dumneavoastră. Acest obiectiv ar trebui să fie în centrul reconstrucției.

Considerăm că acordarea Ucrainei statutului de țară candidată la UE creează un impuls pozitiv pentru reforme către un mediu investițional puternic.

Va aduce infrastructura de conectivitate atât de necesară cu statele membre ale UE și va viza o mai bună integrare a lanțului valoric cu întreprinderile din UE. Investitorii vor investi într-un viitor stat membru al UE.

În plus, permiteți-mi să subliniez câteva principii și direcții-cheie pentru reconstrucție:

    • În primul rând, nevoile uriașe cauzate de războiul de agresiune al Rusiei vor depăși cu mult mijloacele de care dispun instituțiile publice. UE și partenerii săi vor trebui să identifice noi surse de finanțare, în special din sectorul privat.

    • De asemenea, este nevoie de a profita de întreaga putere a capitalului uman al Ucrainei și de a accelera reforma și tranziția verde și digitală. Acest lucru, împreună cu reformele judiciare și anticorupție necesare, ar facilita și investițiile private în întreaga țară.

    • Un alt aspect-cheie este descentralizarea: Ucraina ar trebui să valorifice realizările acestei reforme (începută după revoluția Euromaidan) inclusiv pe parcursul reconstrucției. După cum a spus președinta von der Leyen la conferința de reconstrucție de la Berlin, regiunile și municipalitățile ucrainene sunt, de asemenea, puteri economice.

    • Societatea civilă din Ucraina ar trebui să aibă, de asemenea, un rol esențial de jucat în reconstrucția țării. Acest lucru s-a reflectat bine în principiile convenite la Lugano la prima Conferință internațională privind redresarea Ucrainei și ne vom menține poziția cu privire la acestea. 

    • Nu în ultimul rând, nu trebuie neglijată dimensiunea socială a reconstrucției: reconstrucția nu va fi doar despre cărămizi și mortar. Un accent clar pe vindecarea societății ucrainene de la traumele războiului este indispensabil!

Reporter: Consiliul UE a inclus recent Ucraina în evaluarea anuală a extinderii UE și în procesul de asociere și stabilizare pentru statele candidate. La ce se poate aștepta Ucraina de la UE în 2023? Când se poate aștepta Ucraina să vadă o analiză detaliată a progresului țării în reforme, dezvoltare socială și apropiere de acquis-ul comunitar al Uniunii Europene?

Matti Maasikas: În timp ce Ucraina era deja membră a familiei europene și s-a apropiat din ce în ce mai mult de UE în termeni politici și economici de la Revoluția demnității, decizia din iunie 2022 de acordare a statutului de candidat la aderarea la UE Ucrainei a fost un eveniment cu adevărat istoric.

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat contextul geopolitic. Cu toate acestea, a deveni membru al Uniunii Europene nu este ceva care se întâmplă peste noapte, ci este supus unui proces amănunțit care implică o muncă substanțială pentru toate criteriile de apartenență. 

UE va continua să sprijine Ucraina pe drumul său către viitoarea aderare la UE. Consiliul European, în urmă cu doar câteva săptămâni, reconfirmat că viitorul Ucrainei și al cetățenilor săi se află în Uniunea Europeană.

Ritmul de aderare depinde în primul rând de progresul pe fundamente, începând cu statul de drept.

Dar este important de menționat că Ucraina are un avans mare, prin implementarea Acordului de Asociere, care include o zonă de liber schimb profundă și cuprinzătoare. Acesta a fost deja printre cele mai ambițioase acorduri pe care UE le-a avut cu orice țară, prevăzând asocierea politică și integrarea economică între UE și Ucraina.

Ucraina și-a aproximat deja legislația în mod dinamic cu o cantitate semnificativă de legislație UE în multe sfere importante. UE raportează anual cu privire la punerea în aplicare a Acordului de asociere din 2014, iar în câteva săptămâni Comisia va publica un raport analitic detaliat privind nivelul de echivalență dintre legile Ucrainei și acquis-ul european. Acest lucru ar trebui să ofere câteva îndrumări suplimentare cu privire la munca pe care trebuie să o continuăm împreună.

Avizul Comisiei din luna iunie a acestui an, aprobat de liderii UE, identifică șapte domenii-cheie de reformă în care ne așteptăm să vedem reforme în continuare, pe măsură ce Ucraina continuă să facă progrese pe calea sa către UE. UE și delegația noastră de la Kiev vor continua să monitorizeze progresele Ucrainei în acest sens.

Reporter: În opinia dumneavoastră, când vor fi atât UE, cât și Ucraina pregătite să lanseze negocierile privind aderarea la UE? Se poate întâmpla asta chiar înainte ca războiul rusesc din Ucraina să se încheie?

Matti Maasikas: Liderii noștri vor discuta acest lucru la următorul summit UE-Ucraina, la începutul anului 2023.

Politica de extindere a UE rămâne o investiție geostrategică în securitatea, prosperitatea și stabilitatea Europei.

Nu pot decât să repet că prin decizia istorică din iunie a Consiliului European, Ucrainei i s-a oferit perspectiva de a deveni membră a UE - în condițiile în care reformele sunt continuate. Nu suntem încă în punctul în care decidem deschiderea negocierilor, dar progresul Ucrainei în pașii făcuți până acum este constant și lăudabil.

Conform sondajelor recente ale Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev, peste 90% dintre ucraineni susțin aderarea la UE până în 2030.

Credem că Ucraina dorește să adere la Uniunea Europeană pentru că o consideră cea mai importantă și fiabilă modalitate de a-și asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea pe termen lung. Și, dacă o națiune a decis să devină europeană în toate sensurile cuvântului, cine în lume are dreptul să-i refuze asta?!