"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Occidentul ar trebui să reflecteze asupra modalității în care să răspundă nevoii Rusiei de garanții de securitate în cazul în care președintele Vladimir Putin va fi de acord să negocieze privind încheierea războiului din Ucraina, a declarat președintele francez Emmanuel Macron.
Într-un interviu acordat postului de televiziune francez TF1, înregistrat în timpul vizitei efectuate săptămâna trecută în SUA, Macron a precizat că Europa trebuie să-și pregătească viitoarea arhitectură de securitate.
"Acest lucru înseamnă că unul dintre punctele esențiale pe care trebuie să le abordăm - așa cum a spus întotdeauna președintele Putin - este teama că NATO vine până la porțile sale, respectiv desfășurarea de arme care ar putea amenința Rusia", a spus Macron.
"Acest subiect va face parte din discuțiile pentru pace, așa că trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, cum ne protejăm aliații și statele membre, cât și cum să oferim garanții Rusiei în ziua în care aceasta va reveni la masa negocierilor", a continuat Macron.
Atât Rusia, cât și Statele Unite au declarat în această săptămână că, din principiu, sunt deschise la discuții, dar pe de altă parte Joe Biden a reliefat că va discuta cu Putin doar dacă dictatorul de la Kremlin va arăta că este interesat să pună capăt războiului. Ucraina afirmă că negocierile sunt posibile doar dacă Rusia încetează să mai atace, respectiv dacă își retrage trupele.
Mulți exponenți de la nivelul Ucrainei și Occidentului se opun cu fermitate oricărei negocieri cu Putin care l-ar recompensa cu concesii după aproape 10 luni de război, mai ales că Ucraina a alungat forțele rusești din zone extinse în ultimele trei luni.
Dar declarațiile lui Macron au sugerat că acesta este înțelegător față de nevoia Moscovei de garanții de securitate - o cerere care a fost în centrul unor eforturi diplomatice intense, dar eșuate, în perioada premergătoare războiului. Afirmațiile președintelui francez relevă totodată că acesta este dispus să submineze politica NATO privind ușile deschise și să tranzacționeze dreptul unui stat suveran, în acest caz Ucraina, de a-și stabili politica externă și de securitate, periclitându-i astfel parcursul euro-atlantic.
Reiterăm în acest context că în data de 8 februarie, cu doar câteva săptămâni înainte de invazia Rusiei, Putin a declarat la Moscova, pe parcursul unei conferințe comune de presă susținute cu Macron, că Rusia va continua să încerce să obțină răspunsuri din partea Occidentului la principalele sale trei cerințe de securitate: oprirea extinderii NATO, stoparea desfășurării de rachete în apropierea granițelor sale și reducerea infrastructurii militare a Alianței Nord-Atlantice din Europa la nivelurile din 1997, ceea ce ar afecta direct inclusiv securitatea României.
Statele Unite au declarat la momentul respectiv că cererile Rusiei sunt inacceptabile. (sursa: Reuters)
Publicația poloneză TVP World a scos în evidență faptul că Macron eșuează în a lua în calcul istoricul raportării Rusiei la acordurile internaționale. Încă din 1994, Rusia s-a prezentat la masa negocierilor și a oferit Ucrainei o garanție de securitate în schimbul renunțării acesteia la armele nucleare, în cadrul a ceea ce e cunoscut sub numele de Memorandumul de la Budapesta. Dar memorandumul a fost încălcat, Moscova anexând ilegal Crimeea.
După anexarea Crimeei de către Kremlin în 2014, diferite țări au declarat că acțiunile Rusiei reprezintă atât o încălcare a obligațiilor sale asumate față de Ucraina în Memorandumul de la Budapesta, cât și o încălcare a suveranității și integrității teritoriale ucrainene. Printre țările cele mai vocale în legătură cu încălcarea prevederilor memorandumului în cauză a figurat și Franța.
Poziția președintelui francez prin care pledează ca NATO să cedeze teren în speranța unui rezultat favorabil al discuțiilor s-ar alinia cu interesul Moscovei și ar avea efecte îndoielnice în ceea ce privește realizarea unei păci reale, întrucât regimul Putin și-a demonstrat tendința de a-și schimba disponibilitatea și de a nu da doi bani pe acordurile de pace, a mai reliefat publicația poloneză.
