Liderul Organizației Naționaliștilor Ucraineni – Stepan Bandera – a fost și a rămas, înainte de toate, un simbol al luptei pentru independența Ucrainei. Istoric ucrainean și profesor al Universității Harvard, Serhiy Plokhiy a dezvoltat aceste aspecte într-un interviu oferit lui Dmytri Gordon, fondatorul publicației online GORDON.
”Istoricii profesioniști nu au eroi. Ei bine, există și excepții, desigur, dar, în general, istoria se ocupă cu desacralizarea eroilor. Bandera este, în primul rând, un simbol. Așadar, un simbol al luptei pentru independență. Adică, ei (istoricii sovietici – n. red.) îi numesc ‹banderoviști› pe luptătorii Armatei Insurgente Ucrainene, care au luptat împotriva Uniunii Sovietice până la începutul anilor '50, mișcare care a fost implicată, printre altele, în purificarea etnică a populației poloneze din vestul actual al Ucrainei. Adică, mișcarea a existat în contexte diferite”, a spus el.
Istoricul a subliniat că lupta pentru independență a fost "punctul principal".
"Bandera și facțiunea sa au proclamat independența Ucrainei în 1941. Germanii l-au arestat și i-au cerut abrogarea actului de independență. A refuzat și l-au trimis în [lagărul de concentrare – n. red.] Sachsenhausen. Cei doi frați ai săi au fost uciși în [lagărul de concentrare – n. red.] Auschwitz. [...] A fost plasat în arest la domiciliu, cred, în 1944-1945, când germanii se retrăgeau deja și încercau să folosească într-un fel sau altul Armata Insurgentă Ucraineană împotriva Uniunii Sovietice. Și Bandera și-a petrecut cea mai mare parte a vieții fie într-o închisoare poloneză, fie într-o închisoare germană, fascistă, fie în exil. Cu alte cuvinte, legătura sa reală cu aceeași mișcare rebelă este foarte, foarte relativă", a explicat Plokhyy.
El a menționat că memoria lui Bandera și a mișcării sale a reintrat în centrul atenției deoarece "Ucraina își apără existența" și, în acest sens, ia în considerare "experiența luptei împotriva Uniunii Sovietice comuniste și, de fapt, a Rusiei comuniste".
"Ceea ce este important în această interpretare, ca și în orice altă interpretare a istoriei, este că atunci când ne uităm la o anumită figură, fie că este Bandera sau nu, fie că este vorba de UPA sau de vreo revoltă sau mișcare, încercăm să găsim ceea ce este important pentru noi astăzi. Și în măsura în care Bandera este important pentru noi datorită luptei pentru independență, nu datorită unui anumit tip de, să zicem, naționalism, care a fost profesat nu doar de el, ci de mulți în anii '30 - cred că este un apel perfect legitim la imagine", consideră Plokhiy.
În opinia sa, "un om din anii '30 nu poate fi, prin definiție, un erou al timpului nostru".
"Dar acele idealuri pentru care a fost dispus să meargă la Sachsenhausen, pentru care familia sa a suferit - cred că sunt idealuri pentru care ar trebui să continuăm să luptăm. [...] Bandera nu a fost un om ideal - da, este adevărat. Dar problema este că tipul de naționalism pe care Bandera și OUN l-au îmbrățișat este în mod clar total inacceptabil pentru noi astăzi. Dar această dorință și această disponibilitate de a lupta pentru independența Ucrainei este cu siguranță un indicator foarte important și pozitiv pentru noi", a explicat Plokhiy.