Noul președinte ales al Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, e considerat a fi de partea cealaltă a spectrului politic față de predecesorul său Jair Bolsonaro, dar ar putea fi la rândul său un aliat-cheie al dictatorului rus Vladimir Putin în ceea ce privește războiul din Ucraina.
În februarie, cu doar câteva zile înainte de invazia sa la scară largă, Putin l-a găzduit pe Bolsonaro la Kremlin. Ulterior, președintele în exercițiu al Braziliei a adoptat o poziție neutră față de agresiunea rusească.
Săptămâna aceasta, Putin s-a grăbit să salute victoria lui Lula pe care presa de stat rusă a raportat-o cu bucurie, întrucât a fost redifuzat un interviu pe care politicianul brazilian l-a acordat în urmă cu câteva luni, pe parcursul căruia a spus că "nu doar Putin" este vinovat de război.
"Putin nu ar fi trebuit să invadeze Ucraina", a spus Lula pentru Time în luna mai, înainte de a adăuga că SUA și Europa "ar fi trebuit să spună 'Ucraina nu se va alătura NATO' – asta ar fi rezolvat problema".
Redăm un fragment relevant din respectivul interviu:
Întrebare: Vreau să vorbim despre războiul din Ucraina. V-ați mândrit întotdeauna cu faptul că puteți vorbi cu toată lumea – de la Hugo Chavez la George Bush. Dar lumea de astăzi este foarte fragmentată din punct de vedere diplomatic. Vreau să știu dacă abordarea dumneavoastră mai funcționează. Ați putea vorbi cu Vladimir Putin după tot ce a făcut în Ucraina?
Lula: Noi politicienii culegem ceea ce semănăm. Dacă semăn fraternitate, solidaritate, armonie, voi culege lucruri bune. Dacă semăn discordie, voi culege certuri. Putin nu ar fi trebuit să invadeze Ucraina. Dar nu doar Putin este vinovat. SUA și UE sunt și ele vinovate. Care a fost motivul invadării Ucrainei? NATO? Atunci SUA și Europa ar fi trebuit să spună: "Ucraina nu se va alătura NATO!". Asta ar fi rezolvat problema.
Întrebare: Credeți că amenințarea cu aderarea Ucrainei la NATO a fost motivul real al invadării?
Lula: Acesta este argumentul pe care l-au invocat. Dacă au unul secret, nu știm. Cealaltă problemă a fost aderarea Ucrainei la UE. Europenii ar fi putut spune: "Nu, acum nu este momentul ca Ucraina să intre în UE, vom aștepta". Nu trebuiau să încurajeze confruntarea!
Întrebare: Dar cred că au încercat să vorbească cu Rusia!
Lula: Nu, nu au făcut-o. Conversațiile au fost foarte puține. Dacă vrei pace, trebuie să ai răbdare. Ar fi putut să stea la o masă de negocieri 10, 15, 20 de zile, o lună întreagă, încercând să găsească o soluție. Cred că dialogul funcționează doar atunci când este luat în serios.”
Provocat să-și imagineze că este deja președintele Braziliei și să răspundă la întrebarea dacă ar fi putut evita conflictul sau ce anume ar fi făcut pentru a-l evita, Lula da Silva răspunde: Nu știu dacă aș putea. Dacă aș fi fost președinte, l-aș fi sunat pe Biden, și pe Putin, și Germania și pe Macron. Pentru că războiul nu este soluția. Cred că problema este că, dacă nu încerci, nu rezolvi lucrurile. Și trebuie să încerci. (...) Și acum, uneori, stau și mă uit la președintele Ucrainei vorbind la televizor, fiind aplaudat, primind ovații în picioare de la toți europarlamentarii. Acest tip este la fel de responsabil ca Putin pentru război. Pentru că în război nu există doar o singură persoană vinovată. Saddam Hussein a fost la fel de vinovat ca și Bush (pentru izbucnirea războiului din Irak din 2003 - n.red.). Pentru că Saddam Hussein ar fi putut spune: "Puteți veni aici, verificați, și voi dovedi că nu am arme de distrugere în masă". Dar și-a mințit oamenii. Și acum, acest președinte al Ucrainei ar fi putut spune: "Hai, să nu mai vorbim despre această chestiune cu NATO, despre aderarea la UE, pentru o vreme". Să discutăm mai întâi puțin.
Întrebare: Deci Volodomir Zelenski ar fi trebuit să vorbească mai mult cu Putin, chiar și cu 100.000 de soldați ruși la granița lui?
Lula: Nu-l cunosc pe președintele Ucrainei. Dar comportamentul lui este puțin ciudat. Se pare că face parte din spectacol. Este la televizor dimineața, la prânz și seara. Este în Parlamentul Marii Britanii, Parlamentul german, Parlamentul francez, Parlamentul italian, de parcă ar duce o campanie politică. Ar trebui să fie la masa negocierilor.
Întrebare: Chiar poți să-i spui asta lui Zelenski? Nu a vrut un război, războiul a venit la el.
Lula: Dacă nu ar fi vrut război, ar fi negociat ceva mai mult. Asta e. L-am criticat pe Putin când am fost în Mexico City (în martie - n.red.), spunând că a fost o greșeală să invadeze. Dar nu cred că cineva încearcă să ajute la crearea păcii. Oamenii stimulează ura împotriva lui Putin. Asta nu va rezolva lucrurile! Trebuie să ajungem la un acord. Dar oamenii încurajează războiul. Îl încurajezi pe tipul ăsta Zelenski și apoi crede că el este cireașa de pe tort. Ar trebui să purtăm o conversație serioasă: ȚOK, ai fost un comediant drăguț. Dar să nu facem un război pentru ca tu să apari la televizor!". Și ar trebui să-i spunem lui Putin: "Ai o mulțime de arme, dar nu trebuie să le folosești în Ucraina. Hai să vorbim!". (sursa: Q Magazine)
Totodată, în luna august, consilierul pentru politică externă al lui Lula, Celso Amorim, a criticat sancțiunile internaționale ce au fost impuse împotriva Rusiei și a spus că, dacă va fi ales, șeful său nu va susține astfel de măsuri. În timp ce Occidentul este ușurat de alegerea lui Lula, mai ales pentru pozițiile sale pe temele de mediu, atunci când vine vorba de războiul din Ucraina, cei doi lideri brazilieni, Bolsonaro și Lula, atât de diferiți din punct de vedere politic, sunt în mod paradoxal în aceeași tabără.
"Nu cred că este vorba de o altă țară care cade în poala lui Putin", a declarat Jonathan Eyal, director asociat al thinktank-ului londonez Royal United Services Institute (RUSI).
"Ceea ce este adevărat, însă, este că declarațiile lui Lula au dat un plus de credibilitate afirmației lui Putin că doar țările occidentale au acuzat Rusia de agresiune și că sudul globului are cumva o poziție diferită", a continuat acesta.
"În acest sens, este o victorie pentru Putin”, a zis Eyal pentru Newsweek.
"Rusia nu câștigă ceva nou în afară, poate, de o victorie diplomatică", a continuat acesta.
"În timp ce poziția lui Lula este profund dezamăgitoare, deoarece nu se afla la putere atunci când avea loc invazia și, prin urmare, dispunea de o libertate mult mai mare de a gândi în afara cutiei... nu este totuși surprinzătoare", a adăugat Eyal.
Putin a împins în repetate rânduri o narațiune conform căreia Moscova se află în fruntea unei schimbări geopolitice în detrimentul SUA și Uniunii Europene. Între timp, condamnarea de către Occident a războiului Rusiei contra Ucrainei nu s-a produs în alte părți ale lumii, precum Brazilia.
"Nu sunt doar autocrațiile cele care-l susțin Putin. Cazul lui Lula indică faptul că progresiștii de stânga din sudul globului sunt, de asemenea, înclinați către opiniile rusești", a declarat Dionis Cenusa, analist de risc al Centrului de Studii pentru Europa de Est din Lituania.
"Asta mai spune că Occidentul are o diplomație slabă în afara lumii occidentale, chiar și după mai mult de opt luni de război", a spus el pentru Newsweek.
"Atât SUA, cât și UE nu reușesc să extindă izolarea internațională efectivă a Rusiei dincolo de Occident, atât în ceea ce privește comunicarea strategică, cât și sancțiunile", a mai zis acesta.
Este tradițional ca guvernele braziliene să nu ia parte în niciun conflict care nu afectează țara în mod direct. Lula nu a făcut nicio declarație directă cu privire la politica sa externă, dar, cu toate acestea, e de așteptat ca el să se concentreze asupra relației sale cu alte economii emergente din BRICS, unde Brazilia se află alături de Rusia, China, India și Africa de Sud.
Vinicius Mariano de Carvalho, lector în Studii braziliene și latino-americane la King's College din Londra, a declarat pentru Newsweek: "Ne putem aștepta ca BRICS să fie din nou în fruntea agendei pentru Lula" și acest lucru va avea "consecințe interesante", deoarece ar putea împinge. Brazilia "să decidă în ce tabără se află în acestă chestiune privind invazia rusească asupra Ucrainei".
"De asemenea, este important să ne amintim că Zelenski l-a felicitat pe Lula", a spus acesta. Acest lucru arată că atât la Kiev, cât și la Moscova, liderii "se gândesc la modul în care alegerea lui Lula va influența relația dintre țări".
Kathryn Hochstetler, profesoară de dezvoltare internațională la London School of Economics, a spus că Lula a îmbrățișat cu entuziasm țările BRICS în perioada sa anterioară ca președinte între 2003 și 2010.
"În același timp, totuși, Lula este mult mai dedicat multilateralismului decât a fost Bolsonaro și este profund interesat ca Brazilia să fie văzută ca un partener global și nu ca un paria", a spus ea pentru Newsweek.
"Așadar, nu se va uita doar la BRICS, ci este probabil să reconstruiască în mod semnificativ legăturile cu SUA și Europa", a mai zis Kathryn.
Cea mai mare atenție asupra politicii de mediu a lui Lula s-a concentrat asupra a ceea ce ar însemna aceasta pentru defrișarea amazoniană și drepturile indigene, respectiv asupra palierelor în care va inversa politicile lui Bolsonaro și va oferi o mai mare protecție.
"Dar cu privire la alte puncte de pe agenda de mediu, cum ar fi dezvoltarea rezervelor de petrol și gaze ale Braziliei, Lula va împărtăși mai multe în comun cu Putin decât cu columbianul (președintele Gustavo - n.red.) Petro, care a cerut un moratoriu", a adăugat Hochstetler. (sursa: Newsweek)