Ioan Stanomir, concluzii fără perdea: "Rusia a devenit un stat care promovează exterminarea civililor ca doctrină militară. De obicei negocierile apar cu Rusia și Uniunea Sovietică doar după ce aceste două entități sunt puse cu botul pe labe!"

Politologul Ioan Stanomir, profesor al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București, a punctat duminică seară, la Digi24, o serie de aspecte esențiale cu privire la războiul dus de Rusia la scară largă împotriva Ucrainei. Printre altele, Ioan Stanomir a reliefat că doctrina militară a Federației Ruse constă în "exterminarea civililor". 

De asemenea, politologul a atras atenția că nu se pune problema vreunei negocieri cu Rusia decât în momentul în care oficialii de la Kremlin nu mai au absolut nicio speranță că pot câștiga acest război. 

"Este limpede că atacul asupra Podului Kerci a reprezentat un moment extrem de neplăcut și de dramatic pentru Guvernul de la Moscova, iar venind la relativ puțină vreme după ceremonia fastuoasă de anexare a provinciilor, asta dovedește încă o dată cât de fragilă este poziția Federației Ruse și dovedește că poziția Federației Ruse devine mai fragilă pe zi ce trece. Clarificările pe care Vladimir Putin le dă acestei acțiuni (dictatorul vorbind de un atac terorist comis de serviciile ucrainene - n.red.) dovedesc încă o dată ipocrizia funciară a politicii externe a Federației Ruse. Dacă există un stat care practică terorismul în acest moment este chiar Federația Rusă", a zis Stanomir. 

Profesorul universitar a mai precizat că în cazul naturii agresive a Federației Ruse nu este vorba doar despre persoanele care se perindă vremelnic la Kremlin, ci de înseși caracteristicile acestui stat, adăugând totodată că, pentru a înțelege tipologia politicii Moscovei, mult mai important decât să ne concentrăm atenția pe luptele interne dintre Putin și Șoigu, respectiv dintre alți exponenți de rang înalt, este să observăm faptul că "nu există zi în care să nu iasă la lumină gropi comune și locuri de tortură" care au apărut pe parcursul ocupației temporare a forțelor rusești în unele zone din Ucraina. 

"Nu avem de-a face cu o democrație și ca atare aceste lupte între facțiuni nu pot fi privite ca o competiție democratică. E limpede că Federația Rusă este la un punct de cotitură. Dincolo de această aparență de calm pe care vrea să o proiecteze, faptul că e afectată o infrastructură nu doar civilă, ci și militară (Podul Kerci - n.red.), reprezintă un semnal de alarmă pentru această agresiune pe care o proiectează și o execută. 

Aș dori să insist asupra unui fapt. Nu există zi în care să nu iasă la lumină gropi comune și locuri de tortură. Acesta e un subiect mult mai important pentru înțelegerea naturii acestui regim decât bătălia dintre gangsteri militari, securiști și criminali. Federația Rusă a devenit un stat care promovează exterminarea civililor ca doctrină militară. Dacă ați urmărit, țintele pe care ei le vizează sunt în general ținte civile, nici măcar infrastructura. Pur și simplu atacă fără niciun fel de sentiment al discriminării. Iar în privința tratamentului pe care-l aplică asupra civililor sub ocupație, acesta este o violare directă a dreptului internațional. Cred că mai devreme sau mai târziu, discuția esențială pe care noi trebuie să o purtăm cu privire la Federația Rusă este cea referitoare la caracteristicile acestui stat. Dincolo de persoanele trecătoare ale unor potentați, se află caracteristicile acestui stat. Sunt caracteristici absolut neliniștitoare. E de neînchipuit ca un stat care e membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU să se dedea unor acțiuni care încalcă de o manieră neîntâlnită în ultimele decenii principiile dreptului internațional. 

Federația Rusă considera zonele anexate întru totul loiale. Dacă a reușit ceva Federația Rusă în ultimele luni a fost să-și convingă proprii săi susținători că e un stat care tratează viața umană cu o generozitate foarte periculoasă. Civilii sunt ținta Federației Ruse. Federația Rusă desfășoară un război de teroare care are un dublu obiectiv, să încovoaie Ucraina și să-i înspăimânte pe cei care sunt susținătorii Ucrainei. Acesta nu mai e un război care să se supună regulilor dreptului internațional. E un război care a depășit de mult granițele dreptului internațional și care se îndreaptă către domeniul dreptului penal internațional, al răspunderii pentru încălcarea normelor de drept internațional", a punctat Ioan Stanomir. 

Tema negocierilor cu Rusia a fost promovată sistematic de autocratul turc Recep Tayyip Erdoğan, dar politologul a subliniat motivele pentru care o asemenea abordare este fără doar și poate inoportună. 

"E foarte greu în acest moment să ne imaginăm negocieri. Pe de-o parte există o condiție sine-qua-non și anume retragerea trupelor Federației Ruse în interiorul granițelor recunoscute internațional, condiție pe care Federația Rusă nu o va îndeplini. În al doilea rând, chimia relațiilor dintre președinții Ucrainei și Rusia nu cred că ar permite o asemenea întâlnire. Aici e o problemă foarte delicată. Tentația primă în circumstanțe atât de dramatice este să apelezi la negocieri. Problema e ce se ascunde în spatele conceptului de negociere. Negocierea are ca obiect cumva consfințirea anexărilor? Dacă e așa, nu avem de-a face cu o negociere, ci cu o capitulare și, mai rău chiar, cu o recompensare a agresorului. Ca atare, cred că o parte din statele pe care președintele Turciei visează să le adune la aceeași masă vor avea serioase rezerve să cauționeze o asemenea inițiativă. Trebuie să fim foarte clari asupra unei chestiuni. Politica Federației Ruse rareori cunoaște pacea. Poate accepta armistiții. Iar o negociere ineptă care să rezulte în recompensarea, fie și parțială, a Federației Ruse ne-ar garanta că într-o generație sau mai puțin ceea ce vedem se va repeta. Singura politică corectă, pragmatică și demnă de luat în considerare e o politică a fermității, pentru că, din păcate, singurul argument pe care Federația Rusă pare să-l înțeleagă este argumentul forței. Dreptul internațional când e subminat de decidenții politici nu mai valorează nimic. La ora actuală Federația Rusă încearcă să adune tot felul de argumente, inclusiv atacul asupra acestui pod, pentru a justifica ceea ce nu e justificabil. Cât despre onestitatea președintelui Turciei cred că o parte dintre telespectatorii dvs. au suficiente informații pentru a avea o imagine nuanțată asupra unui președinte care se comportă dictatorial în multe momente ale mandatului său. Evident după ce se întâmplă toate câte se întâmplă, apare și o anumită bursă a negocierilor. Erdogan crede în mod eronat că președintele Putin și Federația Rusă ar fi mai flexibili. Problema fundamentală este aceasta, nu poți să fii flexibil pe spinarea altor țări. Lecția de la Munchen cred că e destul de limpede. Cu gangsterii și cu dictaturile e foarte greu să tratezi! S-a încercat să se trateze în timpul Războiului Rece cu Uniunea Sovietică. Rareori se reușea ceva autentic într-o negociere directă cu un stat totalitar. De obicei negocierile apar cu Rusia și Uniunea Sovietică doar după ce aceste două entități sunt puse cu botul pe labe. De pildă, avem cazul României care a apărut ca însumare a două state autonome după războiul Crimeei. Războiul Crimeei a fost pierdut de Imperiul Rus. Trebuie ca ei să aibă sentimentul că pierd acest război pentru a fi cu adevărat pregătiți să negocieze ceva. Câtă vreme mai au o speranță că pot câștiga și că pot sparge unitatea inamicilor lor, nu va exista nicio negociere autentică", a conchis Ioan Stanomir.