Umilirea lui Putin îl paralizează pe Lukașenko: Dictatorul neagă exercițiile militare la granița cu Ucraina și promite amnistie pentru deținuții politici

Realitatea geopolitică actuală, cu multiplele sale fațete și implicații, se dovedește a fi o matrice peste puterea actualului lider autocrat al Belarusului de a înțelege lucrurile. În timp ce vorbește despre eliberarea deținuților politici, la presiunea organizațiilor internaționale și mai ales sub determinanta sancțiunilor economice, Lukașenko își trimite trupele să presteze un joc de glezne demonstrativ la granița cu Ucraina, pentru a nu-l supăra, și mai mult decât a făcut-o deja, pe ”fratele mai mare”, Vladimir Putin, dar neagă vreo operațiune militară care să îi aducă și mai multe prejudicii.

Practic, Lukașenko este paralizat într-o poziție din care simulează colaborarea cu ambele poluri de putere angrenate în disputarea influenței în zonă, în așteptarea trecerii timpului și a limpezirii apelor.

Astfel, în vreme ce Ucraina impune sancțiuni împotriva companiilor și oficialilor din Belarus, cărora le confiscă bunurile din țară, Minsk-ul organizează exerciții militare în care simulează trecerea graniței belaruse cu Ucraina, iar dictatorul Lukașenko anunță că belarușii care au părăsit țara și au fost condamnați pentru acuzații de „extremism”, nu sunt demni de cetățenie și, prin urmare, ar putea să își piardă pașapoartele, asta la doar câteva ore după ce același lider autocrat al Belarusului vehicula o viitoare amnistie care ar putea include prizonieri politici.

Între timp, oamenii fug din Belarus, țara pierzând peste 50.000 de angajați din luna ianuarie.

Exerciții militare la graniță doar pentru ochii lui Putin?

În vreme ce soldații Federației Ruse fug în dezordine din teritoriile ucrainene ocupate, Belarusul anunță că va organiza exerciții militare în care simulările se vor concentra pe trecerea graniței belaruse cu Ucraina, potrivit adjunctului șefului Statului Major al Ucrainei, Oleksii Hromov.

Hromov a spus că exercițiile, care vor avea loc între 8 și 14 septembrie, se vor concentra, de asemenea, pe cucerirea unor părți din Ucraina pe care Belarus le consideră așa-numite „teritorii pierdute”, inclusiv părți din regiunile Volyn, Rivne și Jytomyr care se învecinează cu Belarus. Cu toate acestea, Hromov recunoaște că șansa unei ofensive belaruse în Ucraina rămâne scăzută, scenariul fiind negat de către Șeful Departamentului de Cooperare Militară Internațională al Ministerului Apărării din Belarus, Valeri Ravenka, care a respins acuzațiile, declarând că declarațiile lui Hromov sunt false.

Totuși, deși Ministerul Apărării din Belarus nu a făcut publică nicio informație, primarul din Brest, Aliaksandr Rahachuk, i-a avertizat pe locuitorii orașului că exercițiile militare vor avea loc în regiune în aceeași perioadă de timp menționată de oficialul ucrainean.

Organismul de pază din Belarus, Hajun, a raportat, de asemenea, o creștere a activității militare în regiune. Armele, inclusiv sistemele de rachete sol-aer S-300, artileria cu rachete Grad și vehiculele de luptă ale infanteriei, au fost transferate în regiunea Brest din Belarus la începutul lunii septembrie.

Amnistie contra relaxarea sancțiunilor economice internaționale

În același timp, dictatorul belarus Alexandru Lukașenko a anunțat pe 6 septembrie că intenționează să acorde amnistie prizonierilor care „chiar merită” pe 17 septembrie, Ziua Unității Naționale a Belarusului.

Lukașenko susține că cei arestați în timpul protestelor de după alegerile prezidențiale frauduloase din Belarus din 2020 vor fi, de asemenea, luați în considerare pentru amnistie.

Cu toate acestea, el a remarcat că autoritățile din Belarus „nu pot lăsa pe toți să meargă la stânga, la dreapta și la centru” și, prin urmare, „extremiștii”, un termen folosit de regimul lui Lukașenko pentru a se referi la cei deținuți pentru acuzații motivate politic, nu vor fi luați în considerare.

În perioada august 2020 – iulie 2022, autoritățile din Belarus au deschis peste 11.000 de dosare penale pe baza „extremismului”. Activiștii pentru drepturile omului notează că 1.321 de persoane au fost reținute sub acuzații motivate politic în Belarus.

Procuratura Generală din Belarus spune că cel puțin 8.000 de persoane ar putea beneficia de amnistia cu care Lukașenko vrea să îmbuneze Occidentul. Deși lista infracțiunilor pentru care ar putea fi luată în considerare amnistia nu a fost încă stabilită, Biroul spune că cei care au grijă de familii numeroase, mame singure și persoane cu dizabilități vor fi în fruntea documentului.

În mod evident, Lukașenko speră că, în acest fel, sancțiunile aplicate Belarusului în plan internațional, vor fi diminuate. Pe 2 septembrie, guvernul ucrainean a sancționat 99 de persoane și 178 de companii din Rusia și Belarus pentru rolul lor în războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Printre cei sancționați se numără entități cu legături cu armata Belarusului, oficiali ai băncilor naționale și persoane și companii care au ajutat Rusia să eludeze sancțiunile. Deși documentul nu este disponibil public, Ministerul Ucrainei pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar a declarat că lista persoanelor și corporațiilor coincide cu lista celor sancționate de SUA.

Forțele de ordine ucrainene au mai confiscat peste 390 de vagoane de marfă deținute de companii din Belarus, pe 2 septembrie, bunurile fiind în valoare de peste 400 de milioane de grivne (10,8 milioane de dolari).

De asemenea, pe 5 septembrie, Procuratura din Kiev a confiscat trei fabrici de asfalt deținute parțial de companii din Belarus și situate în regiunile Kiev, Jytomyr și Mykolaiv, în valoare de peste 120 de milioane de grivne (3,2 milioane de dolari).