"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
De zece săptămâni, cancelarul german Olaf Scholz și Ministerul German al Apărării nu au răspuns solicitărilor Ucrainei de arme, inclusiv obuziere, sisteme de lansare multiplă de rachete, tancuri și vehicule blindate.
Ministerul german al Apărării a avut în mod regulat întâlniri cu reprezentanții Kievului, cu participarea ministrului Christine Lambrecht, la aceste întâlniri diplomații ucraineni insistând asupra furnizării de arme grele, în special Panzerhaubitze 2000 cu monturi de artilerie autopropulsate și Mars II MLRS. Ucrainenii spun că cererile lor au fost întotdeauna ascultate și înregistrate, dar nu a avut niciun rezultat.
Cancelarul german Olaf Scholz a promis ultima dată că va furniza arme Ucrainei pe 1 iunie, vorbind în Bundestag. Apoi a anunțat livrarea a trei sisteme de rachete cu lansare multiplă Marte (MLRS), a sistemului antiaerian Iris-T și a unui sistem radar. După aceea, Ministerul German al Apărării a avut în mod regulat întâlniri cu ucrainenii, dar fără niciun rezultat. Ministerul german al Apărării a susținut chiar că Bundeswehr (armata germană) are nevoie de acest echipament cerut de Kiev, pentru a-și îndeplini obligațiile aliate din Alianța Nord-Atlantică. Acest argument a fost deja prezentat de cancelarul Scholz în aprilie, ceea ce a provocat nedumerire în alte țări NATO.
Ulterior, Scholz a spus că Germania va furniza Ucrainei doar arme pe care le primește de la alte state pentru a se proteja împotriva agresiunii ruse , deși în cele din urmă RFG a transferat 10 obuziere și trei MLRS la Kiev.
În plus, Ucrainei, chiar dacă a cerut ca întreprinderilor germane de apărare să li se acorde permisiunea de a exporta tancuri și vehicule blindate, pare să nu i se permită să-și obțină armamentul nici chiar prin achitarea unor sume consistente. Concernul Rheinmetall a oferit Kievului în aprilie, spre vânzare, 100 de vehicule de luptă de infanterie Marder și 88 de tancuri Leopard-1, inclusiv muniție, pentru suma totală de 268 de milioane de euro. Oferta a fost acceptată imediat de Ucraina, compania a pregătit rapid tot ce a promis, dar nu a primit nici până azi ”verdele” de la cancelarul federal.
La mijlocul lunii august, ministrul ucrainean al apărării, Oleksiy Reznikov, și omologu său german, Christine Lambrecht, au discutat personal acest subiect, iar pe 4 august, șeful biroului președintelui Ucrainei, Andriy Yermak, și consilierul pentru politică externă al lui Scholz, Jens Plötner, au reluat temele de dezbatere într-o conversație telefonică. Din nou fără niciun rezultat.
Practic, este tot mai evident că sprijinul acordat Ucrainei nu este susținut de o voință politică. Ministerul German al Apărării răspunde mereu interpelărilor prin formulări vagi, care nu spun nimic, de genul „suntem în contact cu partea ucraineană la mai multe niveluri pentru a oferi cel mai bun sprijin în lupta împotriva agresorului rus”.
Nu trebuie uitat faptul că Olaf Scholz și Christine Lambrecht sunt membri ai Partidului Social Democrat (SPD). Adică ai acelui partid considerat anterior extrem de loial regimului lui Vladimir Putin, fostul său lider și fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroeder făcând parte din consiliile de administrație ale diferitelor companii rusești de stat.
Comparativ cu celelalte state europene, Germania a întârziat livrările de arme către Ucraina, între 30 martie și 26 mai, în Ucraina ajungând doar două mici transporturi de tehnică militară și muniție. De la începutul lunii iulie, Polonia, Letonia, Franța, Italia, Belgia, Luxemburg, Finlanda, Slovenia, Austria și Bulgaria și-au îndeplinit 100% din obligațiile asumate față de Ucraina în domeniul furnizării de arme. Polonia a fost lider printre țările europene în ceea ce privește aprovizionarea - a transferat arme în valoare de 1,8 miliarde de euro în Ucraina, doar Statele Unite depășind-o la nivel de volum și valoare.
Astfel, Germania rămâne alături de Franța una dintre țările care au vândut cele mai multe arme Rusiei, din 2014 și până în prezent, în ciuda embargoului ca urmare a anexării Crimeei, iar în prezent rămâne unul dintre statele care nu se grăbesc deloc să refuze eliberarea vizelor Schengen pentru turiștii ruși, alături de Grecia.
