"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Judecătorul-șef al Curții Supreme a Poloniei, Małgorzata Manowska, a acuzat UE că are un comportament de tip bullying împotriva țării sale, atât atunci când cere noi modificări ale sistemului judiciar polonez pentru a fi deblocate fondurile europene, cât și atunci când continuă să perceapă amenzi zilnice de 1 milion de euro.
"Nu înțeleg de ce provocăm atâta surescitare la Bruxelles", a declarat Manowska, care a fost numită în funcție în 2020 de președintele Andrzej Duda.
"După declarațiile recente ale Ursulei von der Leyen, am impresia că nu este vorba despre statul de drept", a continuat ea, adăugând că "și-ar dori pur și simplu ca această agresiune asupra Poloniei să se încheie într-un final".
Manowska pare să se fi referit la declarațiile făcute luna trecută de Ursula von der Leyen cu privire la o nouă reformă a puterii de la Varșovia privind regimul disciplinar al judecătorilor polonezi, măsură ce era menită să îndeplinească etapele convenite cu Bruxelles pentru a debloca fondurile europene.
Ursula von der Leyen a avertizat că legea în sine nu îndeplinește cerințele comisiei, deoarece "nu conferă siguranța că judecătorii pot pune sub semnul întrebării statutul altui judecător fără a risca să fie supuși unei anchete disciplinare".
Cu toate acestea, Manowska a pus la îndoială afirmația Ursulei von der Leyen: "Comisia a trecut de o linie roșie cerând ca fiecare judecător din Polonia să poată verifica statutul altui judecător după bunul plac. Nu știu dacă președinta Comisiei Europene are educație juridică, dar eu tratez cuvintele ei ca pe un fel scăpare".
De asemenea, șefa Curții Supreme a întrebat de ce se confruntă în continuare Polonia cu amenzi zilnice de 1 milion de euro din partea UE pentru nerespectarea deciziei Curții Europene de Justiție privind desființarea camerei disciplinare a Curții Supreme care-i viza pe judecători.
Camera a fost în cele din urmă închisă luna trecută, la un an după decizia CEJ. A fost imediat înlocuită cu un nou cadru instituțional, mai precis camera de răspundere profesională, care va avea un rol similar, dar judecătorii vor fi aleși într-o manieră diferită.
"În cazul camerei de disciplină au existat obiecții cu privire la autonomia acestei camere în structura Curții Supreme și în legătură cu faptul că în componența sa au fost incluși doar așa-zișii judecători noi", a spus Manowska.
"Aceste două premise au căzut acum", a explicat ea, adăugând că "nu înțelege motivul pentru care amenzile sunt percepute în continuare".
Ambele probleme la care s-a referit Manowska fac parte dintr-o dispută de lungă durată cu privire la legalitatea numirii judecătorilor în urma măsurilor luate de Guvern în 2017 cu privire la organismul responsabil cu numirea judecătorilor, Consiliul Național al Magistraturii, care ar fi supus influenței politice.
Toți judecătorii camerei disciplinare au fost aleși de Consiliul Național al Magistraturii în varianta reformată de Guvern în 2017, o instituție despre care însăși Curtea Supremă a stabilit că "nu este imparțială și independentă", concluzie confirmată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Membrii noii camere de responsabilitate profesională vor fi, teoretic, aleși dintre judecătorii numiți atât de "vechiul" cât și de "noul" Consiliu Național al Magistraturii. Manowski – care a fost ea însăși nominalizată la Curtea Supremă de către "noul" Consiliu Național al Magistraturii este așteptată să desemneze dintre judecătorii existenți ai Curții Supreme 33 de candidați pentru camera de responsabilitate profesională. Președintele Duda, un aliat al Guvernului PiS, va alege apoi ultimii 11 membri din acea listă. (sursa: AICI)
