Olanda: Revoltă împotriva neomarxismului guvernamental care trimite vitele la abator și fermierii în faliment


Olanda: Revoltă împotriva neomarxismului guvernamental care trimite vitele la abator și fermierii în faliment

Fermierii din Țările de Jos protestează de săptămâni întregi. Motivul: cerințele guvernamentale de a reduce drastic emisiile de poluanți. Mai exact, obiectivul impus este acela de a reduce emisiile de oxizi de azot și amoniac cu 50% până în 2030. Pentru a atinge acest obiectiv, creșterea animalelor ar trebui redusă drastic, odată cu stoparea infestării apelor subterane cu azotul sub formă de nitrat, ca urmare a administrării îngrășămintelor. Potrivit estimărilor guvernamentale, aproximativ 30% dintre crescătorii de animale vor fi nevoiți să renunțe la afaceri.

Conform noilor calcule ale Ministerului de Finanțe, raportate pentru prima dată de ziarul olandez NRC, strategia actuală a guvernului privind azotul ar însemna că 11.200 de ferme ar trebui să fie închise. Alți 17.600 de fermieri ar trebui să își reducă efectivele animale în mod semnificativ, cu o treime până la aproape jumătate. Calculele au fost publicate miercuri după-amiază și au arătat pentru prima dată cât de grav este afectat sectorul agricol (în total aproximativ 40.000 până la 50.000 de ferme cu animale) de planurile guvernamentale privind azotul.

Proteste violente în stradă

Prin urmare, fermierii blochează de săptămâni întregi depozitele mari din supermarketuri și drumurile - inclusiv autostrăzile - cu tractoare și baloti de fân. Rezultatul: câteva sute de kilometri de ambuteiaje. De asemenea, fermierii au aruncat gunoi de grajd pe autostrăzi și au incendiat marginile drumurilor în timpul protestelor de miercuri. Poliția și alte organe de securitate au cerut oprirea acțiunilor. Polițiștii au încercat să-i identifice pe responsabili.

Autoritățile rutiere au spus că mai multe căi de circulație din centrul și estul țării au fost blocate total sau parțial dimineața. Pompierii au fost masați să elibereze străzile în timp ce traficul era din ce în ce mai încetinit. Operațiunile de curățare pe unele străzi erau de așteptat să dureze câteva ore.

Miercuri seară, unele drumuri erau încă închise circulației, parțial din cauza amenințărilor la adresa companiilor implicate în curățenie, a declarat pentru AP Diederik Fleuren, purtătorul de cuvânt al Rijkswaterstaat, care este responsabil pentru construcția și întreținerea drumurilor și a căilor navigabile. Faptul că oamenii ar fi fost amenințați a fost considerat un gest extrem. Protestul este un drept fundamental și atâta timp cât are loc în cadrul legal, multe sunt posibile, au spus serviciile de salvare într-un comunicat comun. Cu toate acestea, acțiunile recente au pus în pericol siguranța rutieră și ar putea duce la situații care pun viața în pericol.

Guvernul olandez, acuzat că aplică programatica progresistă în ciuda falimentării propriului sector economic, desemnase deja un mediator în conflict, dar până acum nu există nicio perspectivă ca acțiunile să fie suspendate. Fermierii au cerut „paralizarea întregii țări”, iar în timpul protestelor de la sfârșitul lunii iunie, au fost atacate și casele politicienilor, inclusiv cea a ministrului Mediului, Christianne van der Wal.

Fermierii se simt trădați. Ei susțin că au respectat întotdeauna toate regulile și au făcut investiții durabile. De asemenea, ei se îndoiesc de corectitudinea măsurătorilor factorilor poluanților și spun că politica economică neomarxistă a propriului guvern nu face decât să distrugă proprietatea și să falimenteze afacerile din agricultură. 

În ultimele ore, protestele au escaladat în Olanda. Poliția olandeză a tras focuri de avertisment în timpul protestelor fermierilor. În provincia Friesland, un tractor s-a desprins noaptea dintr-o coloană și a încercat să se îndrepte spre vehiculele de poliție. Polițiștii au răspuns cu focuri de avertizare și, în cele din urmă, au vizat direct tractorul, care era condus de un tânăr de 16 ani. Pe Twitter circulă înregistrări care ar trebui să arate incidentul din acea noapte. 

În Blijswijk, lângă Haga, forțele mobile de poliție au intervenit și au eliminat blocada aplicată mai multor depozite mari de supermarketuri. 19 manifestanți au fost arestați deocamdată. Au fost proteste și în alte părți ale țării. Aproximativ 200 de fermieri cu tractoare au manifestat în fața administrației provinciale din Arnhem. În altă parte, fermierii au dat foc și baloților de fân de-a lungul autostrăzilor.

Ce vrea să impună guvernul olandez în ceea ce privește protecția mediului?

Emisiile de compuși nocivi de azot au înregistrat pe parcursul mai multor decenii valori record în Olanda. Guvernul a stabilit acum că acestea trebuie reduse cu aproximativ 50% la nivel național până în 2030 și cu peste 70% în zonele naturale, prin intermediul unui complex de măsuri considerate prea bruște și nefaste, dat fiind impactul lor asupra economiei. Ca alternativă, un grup de 2.500 de fermieri a prezentat între timp un plan în zece puncte pentru o agricultură mai ecologică, așa-numitul Green Farmers Plan, în care se cer printre altele și stimulente pentru fermierii ecologici, care să-i ajute pe aceștia să nu colapseze economic, însă Guvernul olandez nu pare dispus să renunțe la obiectivele sale ambițioase. 

Ce impact va avea planul guvernamental asupra economiei olandeze?

Potrivit calculelor autorităților, creșterea animalelor în special este responsabilă de problema azotului, sau mai exact de acțiunea asupra mediului a 40 la sută dintre poluanți. Cea mai înaltă instanță a țării a decis în 2019 că standardele de azot nu mai pot fi depășite. Se așteaptă ca acest lucru să ducă la o reducere a efectivelor de animale și la dispariția multor ferme.

Fermierii simt că sunt tratați incorect și se plâng că nu li se oferă perspective de viitor. În unele zone naturale deosebit de protejate, emisiile de azot vor fi reduse cu până la 70%. Fermierii din aceste regiuni în special își văd mijloacele de trai amenințate.

Fermierii vor negocia pentru prima dată cu guvernul vineri. Majoritatea asociațiilor doresc să participe la discuțiile de la finele acestei săptămâni. Cu toate acestea, reprezentanții fermierilor au declarat joi că nu au încredere în discuții și nu se așteptau la un acord. Prim-ministrul Mark Rutte dorește să participe și el. Unde vor avea loc discuțiile vineri nu a fost anunțat din motive de securitate.

Olanda are aproximativ 53.000 de ferme și este unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole din lume. Anul trecut, volumul exporturilor a fost de aproximativ 105 miliarde de euro. Carnea este un pilon al economiei olandeze, olandezii procesând în principal vite, porci și găini.

Fermierii germani se solidarizează

După protestele fermierilor din Olanda, Germania ar putea face în curând același lucru: fermierii ies din nou în stradă în număr mare. Anthony Robert Lee, purtătorul de cuvânt al mișcării de protest „Agricultura leagă Germania”, a declarat într-un interviu în presa germană că până acum nu au avut loc mitinguri majore doar pentru că mulți fermieri erau ocupați cu recoltarea. Însă acum „este fierbinte”, spune Lee, referindu-se la situația slabă a randamentului și, în același timp, la creșterea cerințelor pentru fermieri. „Cu siguranță vom ieși în stradă și protestul va fi foarte zgomotos. Luptăm împotriva desființării fermelor”. De asemenea, secretarul general al Asociației Fermierilor Germani, Bernhard Krüsken, a spus că există o mare solidaritate între fermierii germani și colegii lor olandezi. Lobby-ul fermierilor este în contact cu protestatarii, dar respinge acțiunile violente. „Guvernul olandez vrea să închidă forțat mari părți din agricultură și creșterea animalelor și nu oferă fermierilor nicio perspectivă. De aceea, aceste proteste nu au reprezentat o surpriză și au fost chiar de așteptat”, spune Krüsken.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.