"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat joi seară Amnesty International că "încearcă să amnistieze statul terorist" Rusia, după ce ONG-ul a reproşat Kievului că pune în pericol civili în cadrul războiului cu Moscova.
Amnesty International "transferă responsabilitatea de la agresor la victimă", a adăugat el. Mai devreme, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, şi-a manifestat ''indignarea'' după acuzaţiile injuste ale ONG-ului.
Într-un raport publicat joi după o anchetă de patru luni, ONG-ul a acuzat armata ucraineană că stabileşte baze militare în şcoli şi spitale şi lansează atacuri din zone populate, o tactică despre care spune că încalcă dreptul internaţional umanitar.
"Agresiunea împotriva statului nostru este nejustificată, invazivă şi teroristă. Dacă cineva redactează un raport în care victima şi agresorul sunt puşi într-un fel pe picior de egalitate, dacă anumite date despre victimă sunt analizate şi acţiunile agresorului sunt ignorate, asta nu poate fi tolerat", a adăugat Volodimir Zelenski în cotidiana declaraţie video.
La rândul său, Dmitro Kuleba a acuzat Amnesty International că ''creează un fals echilibru între opresor şi victimă, între ţara care a distrus sute de mii de civili, oraşe, teritorii şi ţara care se apără cu disperare''. ''Încetaţi să creaţi această realitate falsă, în care toată lumea este puţin vinovată pentru ceva şi începeţi să relataţi sistematic adevărul despre ceea ce Rusia reprezintă cu adevărat astăzi!'', a adăugat el, acreditând ideea conform căreia anchetele ONG-ului internațional s-ar baza mai degrabă pe informațiile furnizate de Rusia decât pe situația din teren.
Ca reacție, în timp ce a criticat tacticile armatei ucrainene, Amnesty International a subliniat pe de altă parte că acestea ''nu justifică în niciun caz atacurile ruse orbeşti'' care au lovit populaţia civilă.
Rusia, pe de altă parte arde gazele destinate exportului în Uniunea Europeană la frontiera cu Finlanda. Arderea se desfăşoară în apropierea staţiei de compresoare ''Portovaia'' şi a terminalului GNL cu acelaşi nume. Imagini de satelit provenind de la sistemul NASA de monitorizare a incendiilor arată că procesul a început în data de 22 mai.
În perioada respectivă, compania Gazprom redusese tranzitul de gaze către Uniunea Europeană şi încetase să mai folosească întreaga capacitate a conductei, deşi UE achitase integral livrările.
La sfârşitul lunii, arderea gazelor ruseşti a fost observată la terminalul de lângă frontiera cu Finlanda. Iar la mijlocul lunii iunie a fost observat un incendiu lângă staţia de compresoare. În perioada aceea, Gazprom diminuase de aproape trei ori livrările de gaze în Europa - de la 167 milioane de metri cubi de gaze până la 67 milioane metri cubi.
Gazele continuă să fie arse de câteva săptămâni în volume extrem de mari, iar flăcările uriaşe sunt vizibile chiar şi de pe teritoriul Finlandei, notează Unian, citând publicaţia Yle.
Rusia a declarat miercuri că nu poate recepţiona turbina Siemens - reparată în Canada şi considerată ca fiind esenţială pentru funcţionarea gazoductului Nord Stream 1, ce alimentează Europa cu gaze ruseşti - din cauza sancţiunilor. Prin astfel de motive, Federaţia Rusă încearcă să determine UE să ridice restricţiile impuse după invazia rusă în Ucraina, comentează Unian.
