Tensiunile escaladează în așa-zisa Transnistrie. Separatiștii cer alipirea la Rusia invocând un referendum din 2006

Tensiunile au crescut în ultimele zile în regiunea separatistă a R. Moldova, ne referim desigur la așa-zisa Transnistrie, în contextul în care ieri s-au împlinit treizeci de ani de la semnarea unui acord de pace care a contribuit la realizarea actualului status quo, în care Transnistria se vrea a fi un stat, însă nu e recunoscut internațional. Pe teritoriul acestei regiuni separatiste staționează o garnizoană rusă formată din aproximativ 1.000 de militari.

La începutul acestei săptămâni, a existat o dispută între Chișinău și Moscova, după ce moldovenii au oprit la graniță mai mulți oficiali militari ruși.

Astăzi, Rusia RIA Novosti a prezentat un interviu cu ministrul de Externe al regiunii separatiste, Vitali Ignatiev, în care acesta spune că Transnistria intenționează să adere la Federația Rusă. 

"Poziția Transnistriei a rămas neschimbată de-a lungul anilor de existență a republicii, ceea ce se reflectă în rezultatele referendumului din 17 septembrie 2006, unde se indică clar: independența cu, iar ulterior alipirea liberă la Federația Rusă. Independența țării este o prioritate absolută!", a zis acesta. 

"Iată ce vrea poporul transnistrean, dar cum va fi în realitate și dacă Rusia și poporul rus vor dori acest lucru, vom lucra în această direcție și vom vedea", a mai zis Ignatyev.

Dacă Transnistria s-ar alipi Rusiei, asta ar duce la apariția unei exclave ruse la granița de vest a Ucrainei, lângă regiunea Odesa. La începutul actualului conflict, Transnistria a susținut că s-a tras asupra acesteia de pe teritoriul ucrainean, iar exploziile au deteriorat mai multe transmițătoare radio. (sursa: The Guardian)

Referendumul de care a vorbit Ignatiev a fost organizat pe 17 septembrie 2006 și a avut două întrebări: dacă locuitorii vor să renunțe la independență și să fie parte din Republica Moldova și dacă își doresc independența și sunt de acord cu o posibilă integrare viitoare în Federația Rusă.

96,6% s-au opus primei variante și 98,07% au răspuns Da la a doua. UE, România (la acel moment încă nu eram în UE), SUA, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Croația și Norvegia au refuzat să accepte rezultatele referendumului, catalogându-l drept ilegal. Serghei Lavrov, ministru de Externe al Rusiei și la acea vreme, a spus că referendumul a fost "democratic și deschis". (sursa: Spotmedia)