Cei 30 de aliați NATO au semnat protocoalele de aderare pentru Suedia și Finlanda, urmând să trimită parlamentelor din țările lor cererile celor două țări candidate pentru a fi ratificate.
„Este o zi bună pentru Finlanda și Suedia și o zi bună pentru NATO”, a declarat, marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu 32 de națiuni în jurul mesei, vom fi încă mai puternici, iar popoarele noastre în și mai mare siguranță de vreme ce ne confruntă cu cea mai mare criză de securitate în zeci de ani”, a mai spus Stoltenberg.
Ankara dă însă de înțeles că își va vinde foarte scump votul de ratificare. Potrivit memorandumului semnat în cadrul summitului NATO, săptămâna trecută, Finlanda și Suedia au fost de acord să analizeze cererile de „extrădare și deportare” formulate de Ankara în cazul unor persoane acuzate de „terorism”.
O primă listă cu 45 persoane „dorite” de Ankara a fost publicată recent de cotidianul pro-guvernamental Hurriyet. BBC a analizat lista și precizează că 33 dintre acestea ar trebui să fie extradate de Suedia, iar 12 din Finlanda.
Numai că foarte mulți din așa-zișii teroriști (dacă nu chiar toți) sunt, de fapt, jurnaliști și membri ai opoziției, fugiți din Turcia după prigoana declanșată de Erdogan după așa-zisa tentativă de lovitură de stat din 2016. În fapt, „lovitura de stat”, pusă de regimul Erdogan pe seama adepților clericului Fethullah Gulen, aflat în exil în Statele Unite, a fost, după unele păreri, orchestrată chiar de regimul totalitar de la Ankara pentru eliminarea adversarilor și subordonarea totală a justiției.
Unul dintre cei aflați pe lista neagră a lui Erdogan este jurnalistul Bulent Kenes, cel care a condus ani de zile din funcția de redactor șef „Today's Zaman”, un cotidian de limbă engleză deosebit de respectat în Turcia. A fost închis în 2016. Kenes locuiește acum în exil la Stockholm.
Autoritățile turce îl acuză că este membru al mișcării lui Gulen, pe care o numesc Organizația Teroristă a lui Fethullah. Rețeaua lui Gulen deține numeroase școli în Europa și Statele Unite și nicio democrație vestică nu consider că ar fi vorba despre o organizație teroristă, mai scrie BBC.
Jurnalistul Bulent Kenes a devenit însă o țintă după ce l-a criticat pe Erdogan, riscând să fie acuzat de uneltire împotriva guvernului. „Toate acuzațiile sunt fabricate. Sunt jurnalist independent și nu sunt asociat cu vreo grupare sau organizație”, a spus Kenes pentru BBC.
Aysen Furhoff a reușit să ajungă în Suedia după ce a executat cinci ani dintr-o pedeapsă cu închisoarea pe viață în Turcia, unde era acuzată că a încercat să răstoarne ordinea constituțională.
Avea pe atunci 17 ani și era membră a Partidului Comunist din Turcia. I s-a oferit protecție în Suedia după ce a fost supusă torturii în închisorile turce.
Acum are 45 de ani și locuiește la Stockholm alături de soțul și fiica sa. Este profesoară și susține că nu mai este interesată să se implice în politica din țara sa de origine.
„Am plecat din Turcia acum 20 de ani. Dacă voi fi trimisă înapoi…voi fi ucisă sau închisă pe viață. Este însă șocant să aflu că sunt pe lista lor – ce reprezint eu pentru ei?”, spune Furhoff, admițând că, în urmă cu 25 de ani, a colaborat cu PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) pentru câteva luni de zile.
Ce se va întâmpla cu acești oameni nu este prea clar, Radio Free Europe comentând că Occidentul e pus astfel între ciocan și nicovală. Dacă îi apără pe disidenți, supără Turcia. Dacă îi predă își calcă în picioare propriile principii, iar NATO încetează să mai fie alianța militară a democrațiilor.