VIDEO. Cum l-au făcut jurnaliștii independenți curajoși și tăioși pe Klaus Iohannis să miorlăie răspunsuri jenante la întrebări vitale pentru democrație și statul de drept. „Întrebarile lor l-au sfârtecat pe nea Papleacă” / „Acest cuier și-a luat azi adio de la orice funcție de conducere în ceva gen NATO”


VIDEO. Cum l-au făcut jurnaliștii independenți curajoși și tăioși pe Klaus Iohannis să miorlăie răspunsuri jenante la întrebări vitale pentru democrație și statul de drept. „Întrebarile lor l-au sfârtecat pe nea Papleacă” / „Acest cuier și-a luat azi adio de la orice funcție de conducere în ceva gen NATO”

Într-una din foarte rarele întâlniri cu presa, președintele Klaus Iohannis a evitat răspunsurile la toate întrebările sensibile formulate de ziariști de la publicații considerate generic „independente”. 

De la plagiatul premierului Nicolae Ciucă până la bulversantul draft al legilor serviciilor secrete, scurs pe surse în G4media, și la kompromatul organizat la adresa Emiliei Șercan, jurnalista de investigații care a dezvăluit plagiatul din lucrarea de doctorat a actualului premier, Iohannis a răspuns evaziv sau a evitat să lămurească aspecte importante care țin de funcționarea democrației, separația puterilor în stat și statul de drept. 

Nici măcar despre felul în care ajută România concret Ucraina nu a vrut președintele Iohannis să detalieze, în condițiile în care toate statele europene și NATO comunică aproape zilnic în ce fel susțin războiul Kievului contra agresorului rus. 

În spațiul virtual, întrebările jurnaliștilor au fost analizate și apreciate drept tăioase, curajoase, iar răspunsurile celui mai important om din statul român drept ridicole. 

Jurnalistul de investigații Ovidiu Vanghele a comentat caustic pe pagina sa de Facebook, apreciind că, după prestația de marți seară, Iohannis nu mai poate ocupa vreodată, la terminarea mandatului de la Cotroceni, vreo funcție relevantă în structurile europene sau nord-atlantice, așa cum se vehicula la un moment dat. 

Ovidiu Vanghele: „Jurnaliștii prezenți la Cotroceni ar merita titlul de cetățean de onoare al lumii. Întrebarile lor l-au sfârtecat pe nea Papleacă ăsta de măsoară timpul în secole, de zici ca e Biserica Catolică! 

Pur si simplu l-au aratat așa cum e: un mare vid. Într-o lume normală, acest cuier și-a luat azi adio de la orice funcție de conducere în ceva gen NATO, unde se tot dă el pe surse după mandat. Trebuie doar tradusă aceasta conferință, întrebare-răspuns, și trimisă în toate cancelariile mari ale lumii și gata, pa-pa!”.

Sinteză întrebări-răspunsuri:

Întrebat de jurnalistul TVR dacă în cazul deciziei luate de un judecător în privința suspiciunii de plagiat ce vizează lucrarea de doctorat a premierului Nicolae Ciucă a fost respectat principiul „separației puterilor în stat” și dacă mai putem vorbi de independența justiției, Klaus Iohannis a răspuns că „libertatea presei și independența justiției sunt elemente de bază într-o democrație. Eu cred în ele, m-am implicat pentru ele, le-am promovat și cred că am reușit împreună să ajungem în acest punct în care cred că presa este liberă și valorile în care credem sunt respectate: una dintre ele este independența justiției drept pentru care nu voi comenta această hotărâre fiindcă nu am comentat niciodată hotărâri ale justiției”. „Principiul separațiilor în stat este încă functional în România”, a conchis Iohannis.

Legea avertizorului de integritate

Iohannis: „Această situație este încă în evoluție, cum se spune. Parcursul legii nu s-a terminat. Da, s-a votat, cunosc foarte bine ce s-a vehiculat în spațiul public, am o opinie despre aceste lucruri însă acum, când vorbim, legea este la Curtea Constituțională pentru o analiză de constituționalitate, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine și atunci voi uza de instrumentele de care dispune președintele. Pentru mine este foarte important ca această lege care transpune o directivă europeană să fie o lege bună, să transpună directiva nu doar în litera, ci și în spiritul ei și să avem o situație cu care putem să ne ajutăm în continuare”.

Pachetul de legi privind securitatea națională – cine a scris acel pachet de legi? Și când?

Iohannis: „Eu nu le-am elaborat. Cine a lucrat pe ele o să vă spună inițiatorii atunci când prezintă legile respective. Însă interesul pentru a avea legi solide, moderne în domeniul securității naționale este un interes care a apărut de ani de zile și eu am solicitat încă din primul mandat ca echipe de specialiști să lucreze pe aceste legi fiindcă unele dintre ele sunt de-a dreptul anacronice dacă ne gândim numai la legea de funcționare a SIE care nici măcar nu este compatibilă cu Constituția după care funcționează România, în anumite articole. 

Este clar că nu putem funcționa în secolul XXI cu legi ale securității naționale făcute în 91-92. Cum vor arăta legile în final, vom vedea. Cert este că am început pe niște drafturi care au fost elaborate de specialiști în domeniu – așa mi s-a adus mie la cunoștință, ca să vă răspund – dar ele nici măcar nu au intrat în circuitul legislativ. Și când ajung la mine, o să mă exprim și mai clar. Pot să vă asigur că de mine nu o să treacă nicio lege care conține prevederi care nu respectă principiile de bază după care vrem să funcționăm. Acest draft este la guvern, după cum bine știm cu toții…cred că v-am răspuns exhaustiv. La mine ajung legile în CSAT și procedură legislativă. Nu credeți cumva că eu cenzurez drafturi de legi înainte să intre într-un circuit de avizare…Nu se întâmplă așa…”

Despre prăbușirea încrederii românilor în democrație

Iohannis: „Eu cred că românii au încredere în democrație. (…) Democrația nu rezolvă toată problemele și nu rezolvă problemele ficărui individ în parte. Un politician clasic a spus că democrația nu este un sistem grozav, dar dintre toate sistemele cunoscute este cel mai bun. (…) Nu cred că prăbușirea încrederii are legătură cu un anumit politician, ci vine din criza generată de COVID, de războiul dus de Rusia în Ucraina și de crizele care au izvorât de acolo: energetică, inflația. Este evident că toată lumea și noi ne simțim mai nesiguri în acest mediu volatil”.

Despre ajutorul acordat Ucrainei. A furnizat România armament Ucrainei și dacă da, de ce nu s-a precizat asta în mod transparent așa cum au făcut-o alte țări membre NATO, unele chiar din vecinătatea României? 

Iohannis: „Suntem în război! Nu suntem într-o situație pe care o povestim la o cafea. Războiul se desfășoară lângă noi. Este înțelept, în timpul unui război, să nu dai adversarului informații vitale. Drept pentru care noi declarăm public că ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem. Asta este abordarea noastră fiindcă suntem vecini cu Ucraina și credem că așa este mai bine pentru noi și Ucraina”.

Despre felul în care ar putea afecta „mușamalizarea” plagiatului lui Ciucă proiectul „România educată” și să genereze, în plan extern, activarea clauzei prin care fondurile europene să fie garantate de respectarea statului de drept

Iohannis (rânjind): „Nu cred că una cu alta au ceva de-a face, deși eu cred că autoritățile își fac treaba. Am discutat aceste spețe cu cei care se ocupă de ele, în speță ministerul Educației și am primit asigurări că toate procedurile sunt respectate și legislația va fi una modernă și care previne astfel de evenimente. Nu cunosc detalii despre ce se întâmplă acolo, nu sunt eu chemat să analizez lucrarea de doctorat a unui politician și am încredere că cei care sunt puși să analizeze își fac treaba ca lumea…”

Evaluarea coaliției PSD-PNL

Iohannis: Este o coaliție care, după părerea mea, a fost destul de greu acceptată, dar, pe cât de greu a fost acceptată, pe atât de repede echipa s-a sudat și Guvernul lucrează bine. Sub linie, acum, după câteva luni de când funcționează coaliția și Guvernul instalat de coaliție, pot să spun că și-au făcut treaba bine, s-au implicat și au rezolvat multe probleme. Evident că multe probleme sunt încă de rezolvat în viitor, dar semnele sunt bune”.

Despre afirmațiile controversate ale lui Iohannis din 5 iunie, de la Buzău, într-o conferință de presă, despre sursele g4media.ro în legătură cu drafturile legilor serviciilor secrete

Cristi Pantazi (g4media): „Și le-ați amenințat (sursele G4media, n.red.) spunând – „cineva și știm noi cine a considerat că este bine acum să le dea pe surse (drafturile). Este o eroare majoră pentru că oamenii sunt îngrijorați. Eronată este și scurgerea acestor prime forme către media” (citat Iohannis). 45 de ong-uri interne, dar și organizația internațională „Reporteri fără frontiere” au criticat acest atac la sursele unei publicații. Cu tot respectul pentru instituția prezidențială și având în vedere că sunteți garantul respectării Constituției, care include dreptul la exprimare și informare, cum v-ați permis ca președinte al statului să identificați sursele unei publicații și să le amenințați?” (minutul 40) VIDEO la finalul textului.

Iohannis: „Nu am identificat public sursa, nici măcar publicația, Dvs tocmai ați formulat o afirmație…Eu nu m-am referit nici la persoane, nici la publicații. Am spus că este greșit ca în această fază foarte devreme a drafturilor legilor să fie lumea agitată pentru că încă se lucrează și se va lucra încă foarte mult timp. Îmi pare rău că v-ați simțit amenințați…afirmația mi-o mențin, nu orice draft care este elaborat într-o zonă sensibilă trebuie făcut public înainte ca cei care răspund de acel document sau acea piesă de legislație să-și fi terminat munca așa cum este prevăzută în Constituție. 

Deocamdată - și am spus-o la altă întrebare - aceaste legi nici nu și-au început parcursul legislativ. Deci a veni și a critica un draft mi se pare în anumite puncte destul de riscant și faptul că s-au iscat numeroase discuții despre ceva ce nu este definit, mi-a dat dreptate. Nu trebuie să vă simțiți amenințați. (…) Nu-mi folosesc puterea pentru a inhiba media liberă. Dimpotrivă. Îmi folosesc puterea pentru a păstra libertatea presei și dvs știți foarte bine acest lucru…”

Despre afirmația lui Iohannis privind faptul că drafturile nu au ajuns la el, în condițiile în care SIE a precizat pentru Mediafax că proiectele au fost elaborate în „colaborare cu administrația prezidențială, mai precis cu Departamentul Securității Naționale (DSN)”.

Iohannis: „Toată lumea spune adevărul. Au fost colegi din DSN care au colaborat cu acești specialiști pe aceste drafturi. Întrebarea a fost dacă ele au ajuns la mine și dacă le-am cenzurat. Nu le-am citit, nu le-am cenzurat. Mă voi îngriji ca aceste execese să dispară. Mulțumesc. Haideți să nu facem un dialog…fiți asigurat că președintele are grijă de aceste chestiuni…”

Despre kompromatul organizat la adresa jurnalistei Emilia Șercan, care a dezvăluit plagiatul din lucrarea de doctorat a premierului Ciucă (vedeți video de la 1h:03 min)

Iohannis: „Este o chestiune care a generat multe preocupări și multe știri și pe bună dreptate, însă nu pot să face eu lumină în această speță. Sunt însă încredințat că autoritățile competente o vor face. Câteodată durează luni sau ani până când într-o speță avem claritate și avem toate răspunsurile. Trebuie să avem răbdare ca autoritățile competente să-și facă treaba și dacă cineva a greșit, să fie tras la răspundere și să plătească…”



Reacția jurnalistei Emilia Șercan pe pagina personală de Facebook:

„Înțeleg că a fost o conferință de presă susținută de președintele Klaus Iohannis în timpul căreia a fost întrebat și despre cazul meu referitor la kompromat și la mușamalizarea acestuia (le mulțumesc colegilor care l-au întrebat). 

Și mai înțeleg că președintele a răspuns așa: „Câteodată durează luni sau ani, trebuie să avem răbdare ca autoritățile să-și facă treaba și dacă cineva a greșit să plătească”. 

Ei bine, eu nu m-am uitat la transmisiunea conferinței de presă pentru că tocmai scriu o nouă plângere penală pentru că deja nu mai am răbdare și în niciun caz nu o să am răbdare ANI DE ZILE ca autoritățile să își facă treaba, dacă și-o vor face. 

Uite, îi transmit public președintelui, dacă nu știe deja, că acea captură de ecran scursă din Poliția Română pe site-ul unui infractor condamnat definitiv a ajuns anterior la 7 șefi din Poliția Română. La 7 mahări mari, cu funcții și grade! 

Am făcut până acum două cereri la procurorul de caz prin care am solicitat să fie obținute de la operatorii de telecomunicații datele mobile ale celor 7 mahări, însă procurorul de caz mi le-a refuzat.

Cum să am răbdare ca autoritățile statului să își facă treaba când acele probe mai pot fi obținute doar în următoarele câteva săptămâni pentru că imediat expiră termenul de șase luni cât pot fi legal conservate, iar apoi îmi va ridica procurorul din umeri și îmi va zice "știți, nu le mai putem cere că a trecut termenul legal". 

Și, uite, pun aici și justificarea procurorului prin care mi-a respins cererile, să o citească domnul președinte și să ne spună mai apoi cum e cu răbdarea:

„Măsura NU este proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor menționate mai sus, întrucât prin obținerea unor astfel de informații s-ar aduce atingere vieții profesionale a făptuitorilor, în condițiile în care aceștia dețin sau au deținut funcții înalte în ierarhia Poliției Române”. 

Da, acest pasaj este redactat de un procuror, care folosește termenul „făptuitor” și care spune că „prin obținerea unor astfel de informații s-ar aduce atingere vieții profesionale a făptuitorilor, în condițiile în care aceștia dețin sau au deținut funcții înalte în ierarhia Poliției Române”.

Deci nu contează că poate unul dintre ei este cel care scurs captura de ecran și poate chiar e "făptuitor", nu contează aflarea adevărului, ci contează că respectivii au funcții și că li s-ar aduce atingere vieții profesionale. 

Seamănă această justificare, oarecum, cu cea a judecătoarei Ionela Tudor, cea care a suspendat înregistrarea sesizărilor de plagiat depuse pe numele premierului Nicolae Ciucă, care a scris în motivare că „România are nevoie de stabilitate”, iar chestiunea plagiatului premierului „ar putea servi intereselor adversarilor politici ai acestuia”? 

Deci eu nu am răbdare ANI DE ZILE, domnule președinte, ca autoritățile să-și facă treaba! Nu am! 

#statulcapturat #statulesuat”.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.