Ungaria și Polonia, două țări cu atitudini complet diferite față de comunitățile evreiești conform unui sondaj recent. În care țară se simt evreii cel mai bine?

Un sondaj realizat de Institute for Jewish Policy Research, un think tank cu sediul la Londra, specializat în afacerile evreiești contemporane, a ajuns la surprinzătorul rezultat care indică faptul că Ungaria și Italia sunt țările europene ce oferă cea mai înaltă calitate a vieții pentru evrei, în timp ce Polonia și Belgia se află la polul opus. 

Cercetătorii institutului au examinat modul în care lucrează guvernele europene pentru a crește calitatea vieții evreilor și de ce mulți dintre ei se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește siguranța lor personală. 

Deși guvernele europene au făcut eforturi din ce în ce mai mari pentru a lupta împotriva antisemitismului în ultimii ani, "nu înseamnă că un guvern face de fapt tot ce poate pentru a asigura dezvoltarea acestei comunități", a spus luni rabinul Menachem Margolin, președintele Asociației Evreiești Europene, aflat la Budapesta. 

În timp ce Ungaria a reușit să urce pe locul 2, la limită de fruntea clasamentului general, Polonia s-a clasat pe locul 9 în performanța guvernamentală pentru susținerea comunităților evreiești, pe locul 9 la sentimentul de securitate al evreilor și pe locul 10 în domeniul atitudinilor publice. Privitor la țara unde evreii se simt în cea mai mare siguranță, Danemarca a fost clasată pe primul loc în clasamentul rezultatelor sondajului, urmată de Ungaria, Italia, Austria, Spania, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Polonia, Germania, Belgia și Franța. 

În ceea ce privește cât de mult a făcut guvernul pentru a proteja și dezvolta comunitățile evreiești, Germania și Austria au fost clasate pe primele locuri, iar Spania și Belgia pe ultimele doua locuri. 

"Credem că guvernele europene vor să prospere comunitățile evreiești, iar cifrele arată ce lipsește. Scopul sondajului nu este de a ataca un guvern sau altul și, cu siguranță, nu de a invoca campania de antisemitism a unui stat, ci de a crea o bază cantitativă care să compare calitatea vieții", a spus rabinul Menachem Margolin. 

La baza sondajului s-au aflat următorii factori: Are guvernul fonduri pentru protecție? Există fonduri pentru protejarea și extinderea culturii evreiești? A adoptat statul definiția antisemitismului Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului? Există o politică pentru comemorarea Holocaustului? Există un plan educațional clar de amintire a Holocaustului? Monitorizează statul antisemitismul? Care este statutul libertăților religioase în stat? De câte ori a votat țara în Adunarea Generală a Națiunilor Unite în favoarea Israelului? 

Rezultatele sondajului vor fi prezentate guvernelor din țările unde s-a făcut cercetarea, a spus rabinul Margolin, "pentru a oferi comunității și șefilor de guvern oportunitatea de a înțelege ce trebuie să urmeze, ce pași trebuie făcuți, pentru a face față provocărilor de astăzi". (sursa: AICI)