Aderarea rapidă a Suediei și Finlandei la NATO, în impas. Înalt oficial turc: "Merităm mai mult respect!"

Turcia a transmis că este dispusă să amâne aderarea Suediei și Finlandei la NATO pentru cel puțin un an, dacă nu primește asigurări satisfăcătoare că cele două țări nordice doresc să reevalueze sprijinul pentru grupurile kurde pe care Ankara le consideră organizații teroriste.

Premierul Finlandei a declarat marți că cererile celor două națiuni de aderare la NATO s-ar putea bloca dacă problema nu este rezolvată înainte de un summit vital al NATO care va începe la Madrid pe 29 iunie.

Turcia acuză Suedia și Finlanda că găzduiesc presupuși membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și, de asemenea, își manifestă nemulțumirea față de deciziile din 2019 ale celor două țări de a interzice exporturile de arme către Ankara pe fondul operațiunilor militare ale Turciei în Siria.

Turcia a intrat într-o ofensivă diplomatică publică pentru a semnala sprijinul Suediei pentru grupurile kurde din nordul Siriei pe care Ankara le conexează cu PKK – formațiune desemnată ca organizație teroristă în UE, SUA și Turcia – și intenționează să organizeze o întâlnire marginală pe această problemă la summitul NATO.

"Aceasta este o chestiune vitală de interes național și suntem pregătiți să prevenim aderarea lor până la un an, dacă este necesar", a declarat Akif Çağatay Kılıç, deputat al partidului de guvernământ Justiție și Dezvoltare (AKP) și președintele al comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului Turciei. 

"Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO și a furnizat dronele care ajută Ucraina să se apere. Merităm mai mult respect!", a completat oficialul turc. 

El a spus că Turcia și-a respectat propriile îndatoriri și responsabilități față de alianță. 

"Suedia și Finlanda au adăpostit organizații teroriste care îmi ucid poporul, care reprezintă o amenințare existențială pentru țara mea. Singurul lucru pe care îl cerem este să nu existe distincții. O organizație teroristă este o organizație teroristă", a zis Akif Çağatay Kılıç.

El a negat că această dispută diplomatică reprezintă o încercare de a aprinde spiritul naționalist în Turcia înainte de scrutine electorale dificile, spunând că partidele de opoziție non-kurde susțin poziția președintelui Recep Tayyip Erdoğan. 

În timpul unei vizite efectuate marți în Suedia, premierul finlandez, Sanna Marin, a avertizat: "Dacă nu rezolvăm aceste probleme înainte de summitul de la Madrid, există riscul ca situația să înghețe".

"Nu știm pentru cât timp, dar s-ar putea să înghețe pentru o vreme", a completat aceasta. 

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăudat eforturile Suediei de a aborda preocupările Turciei, dar pare să fi recunoscut că planurile de aderare rapidă ar putea să fie periclitate. 

Prim-ministrul suedez, Magdalena Andersson, urmează să participe la summit, eveniment care poate să scoată în relief diviziunea din alianță. În privat, oficialii occidentali admit că Germania, Franța și SUA nu doresc ca Ucraina să domine agenda summitului, deși este greu de imaginat că sprijinul NATO pentru Kiev nu este de fapt subiectul central. 

Vineri, Suedia a încercat să calmeze Turcia prin publicarea unui document de politică externă care a evidențiat necesitatea luptei împotriva terorismului și a deschis calea pentru ca Suedia să reia exportul de arme către Turcia. Suedia a impus restricții asupra vânzărilor de arme în 2019, după invazia Turciei în nordul Siriei. Marea Britanie a ridicat deja această interdicție. 

Documentul de politică externă spunea că Suedia "va contribui la toată securitatea NATO, inclusiv la cea a Turciei". O lege mai dură împotriva terorismului, care urmează să intre în vigoare pe 1 iulie, oferă serviciilor de informații suedeze o mai mare libertate de a monitoriza comunicările presupușilor simpatizanți ai terorismului.

Deși cererile turcești pot varia, oficialii au spus că vor să vadă anumiți activiști kurzi deportați în Turcia, precum și demiterea ministrului suedez al Apărării, Peter Hultqvist, care a avut o întâlnire în 2011 cu PKK, formațiune care a fost desemnată drept organizație teroristă în Suedia începând cu 1984.

Ankara ar dori ca cele două țări să rupă legăturile cu administrația autonomă kurdă siriană susținută de SUA, despre care Turcia spune că are o conducere sinonimă cu PKK.

Marja de manevră a premierului suedez Andersson este limitată. Aceasta nu va modifica pur și simplu legile suedeze privind extrădarea pentru a satisface cerințele lui Erdogan, dat fiind faptul că a trebuit să se bazeze săptămâna trecută pe sprijinul unei deputate kurde suedeze, fostă luptătoare peshmerga, ne referim la Amineh Kakabaveh, pentru a supraviețui unui vot de încredere strâns. Deputata spune că a primit garanții în schimbul votului ei, nespecificând care sunt acestea. 

Suedia găzduiește 100.000 de refugiați kurzi.

Finlanda are mai puține probleme în relația cu Turcia, dar a spus că este puțin probabil să continue procesul de aderare la NATO fără Suedia.

Presa finlandeză a raportat că Finlanda a primit 10 cereri de extrădare din partea Turciei între 2019 și 2022. A admis două dintre aceste cereri și procesează șapte.

Deși Marea Britanie are legături diplomatice strânse cu Turcia, ea a oferit totodată asigurări de securitate celor două țări nordice pe perioada acestei perioade gri, potențial periculoase, dintre cererea lor de aderare la NATO și momentul în care calitatea de membru deplin le oferă protecția colectivă a alianței.

În efortul de a găsi o rezoluție, ministrul Regatului Unit al Europei, James Cleverly, se află în Turcia săptămâna aceasta pentru a se întâlni cu miniștrii. Angus Lapsley, directorul pentru securitate euro-atlantică al Foreign Office, a declarat că Regatul Unit lucrează zi și noapte pentru a încerca să rezolve disputa.

De asemenea, Stoltenberg a spus că summitul de la Madrid nu a fost niciodată un termen limită pentru rezolvarea acestei dispute. (sursa: The Guardian)