În a 98-a zi de război la scară largă dus de Kremlin contra Ucrainei, Merkel a avut prima reacție, însă fără a răspunde criticilor acerbe potrivit cărora Guvernul pe care l-a condus a vulnerabilizat Germania în raport cu Rusia


În a 98-a zi de război la scară largă dus de Kremlin contra Ucrainei, Merkel a avut prima reacție, însă fără a răspunde criticilor acerbe potrivit cărora Guvernul pe care l-a condus a vulnerabilizat Germania în raport cu Rusia

La 6 luni de la părăsirea fotoliului de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a susținut primul discurs public, pe parcursul căruia a descris războiul Rusiei împotriva Ucrainei drept un "război barbar de agresiune", care a echivalat cu un "punct de cotitură de mare anvergură".

Ea a spus că, deși nu a vrut să-și spună opiniile de pe margine în calitate de fost cancelar german, nu a putut evita să vorbească despre "cea mai flagrantă încălcare a dreptului internațional" din istoria Europei de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Vorbind miercuri seară la o reuniune a sindicaliștilor germani la Berlin, Merkel a spus: "Solidaritatea mea se îndreaptă către Ucraina, care a fost atacată de Rusia". Ea a mai precizat că nu există nicio îndoială cu privire la dreptul Ucrainei la autoapărare.

Merkel a mai zis că războiul va avea consecințe de amploare, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului.

"Bucha este reprezentativ pentru această situație de groază", a spus ea, referindu-se la atrocitățile comise de ruși împotriva civililor în suburbia Kievului.

Merkel a mai precizat că a găsit o mică rază de speranță în sprijinul extraordinar acordat ucrainenilor de țările vecine precum Polonia și Moldova.

Pe de altă parte, Merkel nu a răspuns criticilor ce au fost formulate la adresa ei, larg răspândite atât în țară, cât și în străinătate, care s-au accentuat de la începutul războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Merkel a fost criticată pentru sporirea dependenței energetice a Germaniei față de Rusia, inclusiv cu privire la rolul central pe care Guvernul ei l-a avut în concretizarea gazoductului Nord Stream II, proiect suspendat de succesorul Olaf Scholz, dar și în legătură cu incapacitatea acesteia de a evalua magnitudinea ambițiilor președintelui rus Vladimir Putin. (sursa: CNN, The Guardian)

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.