Publicația The Guardian a luat un interviu unui soldat rus care a fost eliberat de autoritățile ucrainene în urma unui schimb de prizonieri. Pe parcursul interviului, soldatul vorbește despre modul în care unitatea din care a făcut parte a fost mințită de Kremlin că va fi angrenată doar în cadrul unor antrenamente, respectiv exerciții militare, când în realitate a fost trimisă să participe la invadarea Ucrainei, deși militarii în cauză nu aveau nici pe departe pregătirea necesară pentru un război la scară largă.
Încă se obișnuia cu senzația armei și cu oboseala de pe front când s-a trezit brusc înconjurat de forțele ucrainene în timp ce gloanțele zburau, unul dintre ele lovindu-l în braț.
"A fost prima noastră confruntare cu inamicul; nici măcar nu trăsesem un foc. Ne-au prins într-o ambuscadă și nu am putut riposta. A trebuit să ne predăm", a spus Anton, un militar rus în vârstă de 21 de ani, într-un interviu pentru The Guardian.
Pe 2 martie, aflat lângă Mykolaiv, Anton a fost luat prizonier de forțele ucrainene împreună cu alți cinci soldați din unitatea sa, în timp ce forțele rusești organizau o ofensivă asupra orașului ce reprezintă un șantier naval important din punct de vedere strategic, situat lângă Marea Neagră.
Anton, care a cerut să nu fie identificat cu numele său real, a petrecut următoarele 45 de zile în captivitate în Ucraina. În cele din urmă, a fost eliberat la mijlocul lunii aprilie, după ce Moscova a aranjat un schimb de prizonieri cu Ucraina. Interviul a fost acordat de Anton pentru The Guardian după întoarcerea sa pe teritoriul rus.
Unul dintre membrii familiei lui Anton a confirmat pentru The Guardian că acesta a fost capturat în Ucraina și apoi eliberat printr-un schimb de prizonieri. The Guardian nu a putut verifica toate detaliile din relatarea lui Anton.
Anton, care provine dintr-un oraș mic și îndepărtat din Siberia, a spus că a semnat un contract pentru a se alătura armatei în decembrie anul trecut, la scurt timp după ce a absolvit școala profesională.
Privind în retrospectivă, acesta a precizat pentru The Guardian că ar fi trebuit "să fi făcut totul" pentru a evita armata.
Unitatea lui Anton a fost transferată pentru prima dată, în ultimele zile ale lunii decembrie, în peninsula Crimeea, anexată de Rusia, unde i s-a spus că participă la un curs de pregătire de "o săptămână".
Până în acel moment, el a susținut că nu a fost pregătit în vreun fel pentru a face față unui război la scară largă.
Pe măsură ce au trecut săptămânile în Crimeea, Anton a spus că unii membri ai unității sale au început să-și facă griji că vor fi trimiși la război, o perspectivă pe care o considera în acel moment complet "absurdă".
"Mulți dintre tineri nici nu și-au putut imagina că vom merge la război. Ne-au spus în ultimul moment despre asta, cu o noapte înainte de invazie", a spus acesta.
"În cele din urmă, nu este corect cum m-au tratat autoritățile ruse. Am fost trimis în Ucraina complet nepregătit", a continuat Anton.
Relatarea lui Anton întărește cele spuse de alți soldați ruși care au precizat, în mod similar, că au aflat că vor merge la război abia după ce au intrat pe teritoriul Ucrainei. Experții militari au susținut că decizia Kremlinului de a nu le spune unui număr mare de soldați că vor merge la război reprezintă o explicație pentru dificultățile pe care forțele rusești le-au experimentat și le experimentează pe parcursul invaziei.
Pe 25 februarie, a doua zi după ce trupele rusești au pătruns în Ucraina, unitatea lui Anton a primit ordin să invadeze la rândul ei.
El a spus că au fost conduși cu vehicule blindate până la periferia Mykolaivului, oraș care a fost supus unui atac puternic din partea forțelor rusești în primele zile ale războiului.
Pe măsură ce au continuat pe jos, o parte a unității s-a despărțit de grupul principal și a fost luată în ambuscadă de forțele ucrainene pe 2 martie, la mai puțin de o săptămână după intrarea în țară. Anton a spus că a fost lovit de un glonț ucrainean în timp ce era capturat, fracturându-i un os al unuia dintre brațe.
La scurt timp după, forțele ucrainene i-au pus o pungă pe cap și a fost transferat într-o închisoare a cărei locație a precizat că încă nu o știe.
La început, viața în captivitate a fost dominată de frică. "Tremuram la cel mai mic zgomot. În fiecare zi speram că nu va fi ultima și că nu voi fi ucis", și-a amintit Anton.
El a spus că nu a fost agresat fizic în timpul petrecut în captivitate, dar a susținut că gărzile ucrainene l-au chinuit psihic pe el și pe alți soldați ruși.
"Ni s-a spus constant că s-a terminat cu Rusia. Ne-au amenințat că ne vor înfometa", a mai relatat Anton.
Anton a adăugat că, în timp ce unii paznici arătau că vor să-l rănească, majoritatea au rămas calmi și "nu s-au lăsat purtați de instinctul animalic".
Vicepremierul Ucrainei Iryna Vereshchuk, care este responsabilă cu negocierea schimburilor de prizonieri, nu a răspuns imediat solicitărilor The Guardian pentru a face comentarii. Conform convențiilor de la Geneva, reținerea prizonierilor de război după capturare nu ar trebui privită ca o formă de pedeapsă, ci ca un mijloc de a preveni participarea în continuare la un conflict.
Plictiseala de zi cu zi a devenit treptat cea mai mare provocare, a mai povestit Anton.
"Dacă aveam noroc, ni se oferea ceva de citit. Uneori ne lăsau să urmărim propaganda ucraineană la televizor", a continuat acesta.
La un moment dat, i s-a cerut să-i acorde unui vlogger ucrainean un interviu despre capturarea sa.
Oficialii ucraineni le-au oferit jurnaliștilor și vloggerilor acces pentru a lua astfel de interviuri. Asemenea videoclipuri au fost vizionate de sute de mii de oameni pe YouTube, dar s-au confruntat și cu critici pentru încălcarea convențiilor de la Geneva.
"Într-o astfel de situație, ca prizonier, înțelegi că nu există cu adevărat opțiunea să spui nu. Ești de acord, în pofida faptului că ei spun că ai opțiunea de a refuza", a zis Anton.
În cele din urmă, la începutul lunii aprilie, lui Anton i s-a spus că va face parte dintr-un schimb de prizonieri.
În timp ce Rusia și Ucraina s-au angajat în mai multe schimburi de prizonieri, ambele țări nu au făcut publice aproape niciun detaliu cu privire la mecanismele din spatele schimburilor. Pe 4 aprilie, Ucraina a declarat că deține aproximativ 600 de prizonieri ruși de război. Rusia nu publică cifre exacte, dar la sfârșitul lunii martie au apărut informații potrivit cărora există peste 500 de prizonieri ucraineni în Rusia.
Numărul respectiv a crescut semnificativ de atunci, după ce cel puțin 1.000 de luptători ucraineni, inclusiv membri ai batalionului Azov, au fost transferați pe teritoriul stăpânit de Rusia, când uzina Azovstal din Mariupol a fost luată de forțele rusești săptămâna trecută. Ucraina a spus că luptătorii Azovstal vor fi implicați într-un schimb de prizonieri, dar unii oficiali ruși au zis că ar putea fi judecați sau chiar executați.
Potrivit lui Anton, el a făcut parte dintr-un schimb unu-la-unu care a implicat alți 17 soldați ruși și a avut loc în apropierea orașului ucrainean Melitopol.
De îndată ce s-a întors în Rusia, a fost intens chestionat de serviciile de securitate despre timpul petrecut în Ucraina.
"Au vrut să știe dacă mai pot avea încredere în mine. A fost o procedură standard", a zis acesta.
Însă la numai câteva zile după ce a fost externat dintr-un spital rusesc a simțit că timpul petrecut în captivitate a avut repercusiuni asupra minții și trupului său.
"În timpul captivității, mi-am blocat majoritatea emoțiilor. Am încercat să nu mă gândesc la viața mea", a spus Anton.
"Dar acum, am coșmaruri și abia pot dormi. M-am îngrășat foarte mult", a mai precizat acesta.
Anton a mai menționat că autoritățile i-au dat aproximativ 2.000 de lire sterline drept compensație pentru rănile sale. Conform legii militare ruse, trupele rusești nu primesc nicio compensație specială pentru situația în care ajung deținuți ca prizonieri, iar Anton e așteptat să-și exercite din nou serviciul militar odată ce-și revine după experiența din martie și aprilie.
Însă, Anton caută acum modalități de a renunța definitiv la armată.
"Vreau doar să mă întorc acasă. Tot ce vreau este să merg acasă", a zis acesta. (sursa: The Guardian)