Analiză: Motivul pentru care Vladimir Putin ține cu dinții de Insula Șerpilor. Tupeul Kremlinului: O navă sub pavilion togolez care trecea prin proximitate a fost avertizată de ruși să "părăsească apele teritoriale ale Rusiei, altfel vor fi folosite arme"

Rusia este hotărâtă să se agațe de "distrugătorul său de nescufundat" din Marea Neagră, informează publicația The Guardian, referindu-se la Insula Șerpilor. O dronă ucraineană TB2 a fost pescuită recent în proximitatea României, fiind distrusă mai mult ca sigur pe parcursul încercării îndrăznețe a Ucrainei de a relua la începutul lunii Insula Șerpilor.

Stânca joasă de 17 hectare, anterior neînsemnată, situată la 48 de kilometri de coastele Ucrainei și României, a căpătat o importanță strategică din ce în ce mai mare, pe măsură ce Rusia încearcă să-și mențină blocada asupra liniei de coastă rămase a Ucrainei.

În pofida tuturor clipurilor cu drone TB2 care au distrus în această lună sisteme rusești de apărare aeriană, elicoptere și ambarcațiuni de aterizare, Ucraina a eșuat în încercarea de a relua insula, pierdută în primele zile ale războiului.

În weekend, o navă sub pavilion togolez care trecea pe lângă Insula Șerpilor a fost avertizată de ruși să "părăsească apele teritoriale ale Rusiei, altfel vor fi folosite arme", potrivit unor precizări făcute de marina ucraineană. Acest avertisment a echivalat cu "însușirea ilegală a teritoriului ucrainean", a adăugat marina ucraineană. 

Marina Rusiei a dominat Marea Neagră de la începutul războiului, mai ales pentru că Ucraina nu dispunea de o forță maritimă reală. Ucraina a pierdut trei sferturi sau mai mult din marina sa pe parcursul anexării Crimeei de către Rusia în 2014, iar singura fregată rămasă a fost distrusă în mod deliberat, la câteva zile după ce războiul a început, pentru a preveni capturarea acesteia de forțele rusești. 

Cu toate acestea, la mijlocul lunii aprilie, Rusia și-a pierdut crucișătorul său emblematic echipat cu rachete, Moskva, în urma unui atac cu rachete Neptune al forțelor ucrainene. Nava Moskva avea un rol-cheie, întrucât furniza capacități de apărare aeriană și maritimă restului flotei rusești din Marea Neagră. Flota rusească din Marea Neagră ar fi formată din 20 sau mai multe nave de război și submarine.

Moskva a ajutat la capturarea Insulei Șerpilor și, fără ea, flota rusă a fost împinsă mai departe de coasta Ucrainei (rachetele Neptune au o rază de acțiune de până la 321 de kilometri). 

Astfel, hotărârea Rusiei de a păstra Insula Șerpilor arată că folosește, de fapt, această zonă drept o alternativă la nava scufundată Moskva. 

"Gândește-te la Insula Șerpilor ca la un distrugător de nescufundat", a spus Andy Netherwood, expert în apărarea aeriană. 

"Dacă plasați acolo un radar și sisteme de rachete sol-aer, vă permite să dominați spațiul aerian din nordul Mării Negre, inclusiv abordarea importantă strategică a Odesei", a completat acesta. 

Rusia și-a folosit dominația asupra Mării Negre pentru a lansa atacuri cu rachete de croazieră Kalibr asupra țintelor ucrainene, inclusiv din submarine. Rachetele pot avea o rază de acțiune de 1.931 de kilometri, putând, în teorie, să lovească aproape orice zonă din Ucraina.

Ceea ce mai trebuie menționat este că discuția despre blocajul din Marea Neagră și despre capturarea de către ruși a Insulei Șerpilor a scos în prim-plan aspectul economic.

"Într-un conflict de uzură și eroziune, capacitatea de a menține o blocadă economică poate deveni semnificativă. Îmi vine în minte Primul Război Mondial", a spus dr. Sidharth Kaushal, expert în puterea navală din cadrul grupului de reflecție RUSI, referindu-se la lunga blocada navală britanică asupra Germaniei, despre care se crede că a contribuit la prăbușirea Puterilor Centrale spre sfârșitul anului 1918. 

Ucraina este un important exportator de alimente, în special cereale și ulei de floarea soarelui. Anterior, a mutat 70% din exporturile sale pe mare, inclusiv 99% din livrările de cereale către țări precum Egipt, Etiopia, Liban și Yemen. Deși unele cereale se deplasează acum pe uscat, nu va fi suficient.

Discuțiile s-au îndreptat către ideea creării unui convoi naval de protecție pentru navele comerciale cu destinația Ucraina, așa cum a propus Lituania în această săptămână. Dar, în timp ce Regatul Unit și alte țări simpatizează cu ideea, inițiativa ar necesita un sprijin internațional larg, inclusiv din China.

Ar fi nevoie și de implicarea Turciei, care a închis strâmtorile tuturor navelor de război – cu excepția celor care se întorceau în portul de origine – la sfârșitul lunii februarie, situație salutată atunci de Ucraina, deoarece a împiedicat mai multe nave de război rusești să intre în Marea Neagră. 

Deschiderea strâmtorilor ar permite acces limitat pentru navele de război NATO, timp de până la 21 de zile la un moment dat, în conformitate cu convenția de la Montreux din 1936, dar și pentru Rusia. Ar fi nevoie totodată și de o deminare a coastei ucrainene.

Pe fondul unor astfel de complicații, atenția rămâne concentrată pe soluțiile militare. Lloyd Austin, secretarul american al Apărării, a declarat luni că Danemarca va trimite în Ucraina un sistem de rachete de croazieră Harpoon, cu o rază operațională similară cu cea a Neptun - prima desfășurare declarată a unui astfel de sistem naval.

Acest lucru va ajuta la menținerea navelor de război rusești departe de coasta Ucrainei, însă submarinele rusești din clasa Kilo rămân capabile să hoinărească mult mai liber. În ciuda încercărilor de a lua înapoi Insula Șerpilor și a apelurilor internaționale tot mai numeroase de redeschidere a Mării Negre, stăpânirea Rusiei asupra acestei zone rămâne fermă.