Este Turcia arma secretă a Rusiei? Analiștii americani de politică externă și experții militari pun lupa pe poziția Ankarei privind blocarea aderării Suediei și Finlandei la NATO

Liderul islamist autoritar al Turciei i-a oferit o mână de ajutor tiranului rus Vladimir Putin, amenințând că va bloca aderarea Finlandei și Suediei la alianța militară NATO.

Unii observatori cred că influența Rusiei asupra Ankarăi ar putea fi unul dintre factorii din spatele declarației lui Recep Tayyip Erdogan cu privire la Suedia și Finlanda, și nu doar obiecțiile formulate oficial de turci, conform cărora cele două țări nordice sunt un fel de refugiu pentru kurzi, pe care guvernarea turcă îi consideră teroriști. 

De la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei, Turcia nu a sancționat Rusia, spre deosebire de majoritatea membrilor NATO. De asemenea, Turcia a devenit un refugiu sigur pentru banii oligarhilor ruși și, mai mult decât atât, Ankara a achiziționat sistemul rusesc de apărare antirachetă aerian S-400, ceea ce a dus la sancțiunile SUA din 2020.

Oficialii americani au semnalat faptul că acordul S-400 cu Rusia ar putea pune în pericol securitatea NATO și ar putea pune în pericol partajarea componentei de intelligence dintre America și Turcia.

Marshall Billingslea, analist al Institutului Hudson și fost secretar general adjunct al NATO, a declarat pentru Fox News Digital: "Este important să înțelegem că Turcia joacă astăzi același joc pe care l-a jucat întotdeauna în regiune. Turcia adoptă poziții care îi avantajează propriile interese și contravin celor ale NATO".

Acesta a mai precizat că Ankara este un "actor independent și a luat poziții care au adus beneficii pentru ruși". El a citat un exemplu grăitor când Rusia a invadat Georgia în 2008, iar Turcia a închis accesul la Marea Neagră. Închiderea a împiedicat navele americane să ajute Georgia.

Cu toate acestea, acțiunile independente ale Turciei înseamnă, de asemenea, că a livrat drone Ucrainei, a remarcat expertul NATO. Turcii lucrează "în folosul intereselor lor", a spus acesta. 

Theodore Karasik, bursier la Fundația Jamestown din Washington în politica Rusiei și a Orientului Mijlociu, a declarat pentru Fox News Digital că Turcia dorește "să evite mai târziu să fie pe lista Rusiei de ținte".

Erdogan a anunțat recent întoarcerea în țara lor a refugiaților sirieni care locuiesc în Turcia, iar cooperarea Rusiei este necesară datorită prezenței rusești puternice în Siria, a remarcat Karasik.

"Lupta turcă și rusă pe problemele de transport maritim" ar putea fi o îngrijorare suplimentară pentru Erdogan, a spus Karasik. Dacă puterile occidentale sancționează navele rusești, Ankara s-ar putea confrunta cu cereri de închidere a rutei maritime vitale din Dardanele către industria maritimă a Rusiei, a continuat el.

Karasik a adăugat că Erdogan "folosește cererile Finlandei și Suediei de aderare la NATO pentru a obține favoruri din alte țări, astfel încât Turcia să aibă beneficii în cele din urmă".

Eforturile lui Erdogan de a destabiliza alianța NATO au câștigat teren după ce un segment din armata turcă a lansat o lovitură de stat fără succes împotriva lui în 2016.

Generalului de brigadă Mehmet Yalinalp, care a fost demis din armată în urma loviturii de stat eșuate în timp ce era șef al strategiei de comandă aeriană a NATO în Germania, i-a fost citat recent un e-mail într-o carte, intitulată "Erdogan Rising: A Warning To Europe", scrisă de Hannah Lucinda-Smith, unde acesta remarca schimbarea opticii turcilor cu privire la NATO: "Pe măsură ce epurarea istorică a miilor de militari ia o viteză mai rapidă, eu și colegii mei turci observăm o creștere considerabilă a sentimentelor ultranaționaliste, anti-occidentale în cadrul armatei noastre și în cadrul departamentelor noastre de stat". 

Yalinalp a remarcat că noul personal militar turc din NATO "are o mentalitate radicală, unii pun la îndoială valorile NATO și chiar urăsc organizațiile occidentale, având în același timp sentimente pro-Rusia/China/Iran".

Burak Bekdil, un proeminent editorialist politic turc care a scris pentru Hurriyet Daily News timp de 29 de ani, iar acum este membru al Forumului din Orientul Mijlociu, a declarat pentru Fox News Digital: "Erdogan se simte confortabil atunci când are de-a face cu lideri autoritari ca el, întrucât democrații liberali îi amintesc de deficitul democratic tot mai mare al Turciei".

Bekdil, care a fost concediat de la Hurriyet Daily News în 2017, pentru că a scris articole critice despre Turcia pe un site de știri din SUA, a adăugat că "Există și un Erdogan pragmatic care este programat să folosească Occidentul și instituțiile sale, inclusiv NATO, acolo unde este util și să le confrunte atunci când e util. Cu toate acestea, Erdogan a fost omul lui Putin în NATO inclusiv din motive ideologice: rațiunea sa ideologică de a fi se bazează pe o gândire rigidă anti-occidentală".

Unii analiști spun că Turcia a trecut de o linie roșie și ar trebui să fie dată afară din NATO. Daniel Pipes, președintele Forumului Orientului Mijlociu din Philadelphia, a declarat recent: "Nu cred că Turcia face parte din NATO. Spun asta de un deceniu".

"Este timpul să dăm afară Turcia din NATO. Lăsați-o să meargă înspre Rusia, lăsați-o să meargă înspre China", a declarat Pipes.

Un membru al NATO se poate retrage în temeiul Articolului 13 din Tratatul Atlanticului de Nord. Conform Cartei NATO, "Orice parte poate înceta să fie membru după un an după ce notificarea sa a fost transmisă Guvernului Statelor Unite ale Americii". Cu toate acestea, nu există niciun mecanism în cartă pentru a expulza un membru.

Pipes, un observator fin al națiunii anatoliene, a spus: "Turcia a fost din 1952 până în 2002 un aliat foarte bun pentru NATO, dar în ultimii 20 de ani, a fost unul foarte rău. Nici măcar un aliat... urmărește politici care sunt ostile NATO, este agresivă față de membrii NATO, membri precum Grecia, se angajează în invadarea Siriei, amenință Europa cu migranți sirieni. Guvernul turc vede Europa ca pe o relație tranzacțională".

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken s-a întâlnit miercuri cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, în efortul de a soluționa disputa privind Finlanda și Suedia.

Blinken a remarcat că Finlanda și Suedia și-au depus cererile la NATO "și, desigur, acesta este un proces și vom lucra prin acest proces ca aliați și ca parteneri".

Însă, el nu a aprofundat disputa diplomatică cu privire la faptul că Turcia vrea să blocheze aderarea țărilor nordice la NATO. 

Cavusoglu, la rândul său, a spus că Turcia și SUA au nevoie de o mai bună cooperare și a reiterat opoziția țării sale față de aderarea Finlandei și a Suediei la NATO: "Vedem amenințarea în regiunea noastră și acesta este motivul pentru care vedem că Finlanda și Suedia vor să fie membre NATO. Turcia a susținut politica 'Ușii deschise' a NATO chiar înainte de acest război. Dar în ceea ce privește acești posibili candidați, sau țări deja candidate, avem, de asemenea, preocupări legitime de securitate că ar fi sprijinit organizațiile teroriste. Și există, de asemenea, restricții asupra exportului produselor de apărare".

Politica "Ușilor deschise" este prevăzută în Articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord și prevede că orice națiune europeană care este "în poziția de a promova principiile tratatului și de a contribui la securitatea zonei Atlanticului de Nord" poate viza calitatea de membră NATO. 

Unii critici înverșunați ai Guvernului turc spun că nu este vorba atât de mult despre Putin, ci despre felul în care Erdogan a dat vina pe Finlanda și Suedia pentru că ar fi oferit refugiu secesioniștilor kurzi.

"Niciuna dintre aceste țări nu are o atitudine clară cu privire la organizațiile teroriste. Cum putem avea încredere în ele?", a zis Erdogan în apărarea planului său de veto, adăugând că Suedia a servit drept refugiu pentru organizațiile teroriste. Erdogan consideră că cele două țări din nordul Europei manifestă simpatie pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care caută să pună bazele unui stat independent în granițele Turciei.

Uzay Bulut, o jurnalistă turcă care ar fi probabil arestată dacă s-ar întoarce în Turcia, a declarat pentru Fox News Digital: "Există mulți politicieni kurzi, activiști pentru drepturile omului și refugiați politici în Finlanda și Suedia. Guvernul turc îi consideră 'teroriști' și pare să șantajeze aceste două națiuni pentru a-i extrăda în Turcia. Națiunile europene par, de asemenea, să înțeleagă situația kurdă și simpatizează eforturile kurde pentru egalitate politică în Turcia".

Ea a continuat: "Blocarea de către Turcia a Suediei și Finlandei este, de asemenea, o încercare de a hărțui Occidentul pentru a se închina la orice cerințe economice, politice și militare pe care le-ar putea avea Ankara. Este similară cu încercarea anterioară a Turciei de a șantaja Uniunea Europeană cu un aflux de imigranți și refugiați (din Siria și din alte părți - n.red.)".

Pentru ca NATO să dea undă verde aderării Suediei și Finlandei, toți cei 30 de membri trebuie să voteze da. Cu toate acestea, deși mulți observatori cred că Turcia ar putea să-și schimbe poziția în cele din urmă în măsura în care cerințele sale sunt îndeplinite, totuși, deocamdată există un lider mondial care profită de pe urma disputei din NATO, iar acesta este Vladimir Putin. (sursa: Fox News)