"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Aderarea la NATO este cea mai bună opțiune pentru Finlanda pentru a-și garanta securitatea națională, a declarat marți Comisia de Apărare a Parlamentului finlandez, înainte de decizia oficială pe care această țară o va lua zilele următoare privind aderarea sau nu la Alianța Nord-Atlantică.
Aderarea Finlandei la NATO ar spori semnificativ componenta de descurajare în ceea ce privește eventualitatea în care țara ar deveni o țintă a agresiunii rusești, a concluzionat Comisia de Apărare într-un comunicat.
Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km și un trecut dificil cu Rusia vecină, își reconsideră poziția de lungă durată de a nu adera la NATO prin care viza menținerea unor relații amicale cu vecinul său estic.
Președintele Finlandei Sauli Niinisto este așteptat să-și anunțe joi poziția cu privire la aderarea la NATO, o mișcare care ar putea însemna o schimbare majoră a politicii de securitate pentru țara nordică în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Comisia de Apărare a Parlamentului și-a oferit punctul de vedere asupra acestei chestiuni ca răspuns la actualizarea cărții albe a Guvernului privind politica sa externă și de securitate.
"Aderarea la NATO este cea mai bună soluție pentru securitatea Finlandei. Aderarea întărește capacitatea de Apărare a Finlandei cu sprijinul resurselor militare semnificative ale Alianței Nord-Atlantice", a declarat președintele Comisiei și principalul lider al opoziției, Petteri Orpo, reprezentant al partidului Coaliția Națională. (sursa: Reuters)
Invazia rusească din Ucraina are efect de bumerang pe mai multe fronturi împotriva Kremlinului. Dar una dintre cele mai dezastruoase consecințe pentru președintele rus Vladimir Putin este perspectiva tot mai probabilă a aderării Finlandei la NATO, arată o analiză CNN.
Se crede că aderarea la NATO, din perspectiva Alianței, se poate întâmpla foarte repede, deoarece Finlanda îndeplinește deja majoritatea criteriilor și este foarte puțin probabil ca vreun membru al acestei structuri militare să se opună.
Mai multe sondaje de opinie recente au arătat că cel puțin 60% dintre finlandezi sunt acum în favoarea aderării la NATO, un salt uriaș față de un maxim anterior de aproximativ 30%, înregistrat anii trecuți.
Dacă acest lucru se va desfășura așa cum e de așteptat, această țară cu mai puțin de 6 milioane de oameni va redesena harta securității europene într-un mod care anterior era de neconceput și ar putea avea consecințe uriașe pentru Rusia.
Înainte să invadeze Ucraina, Putin și-a exprimat clar convingerea că NATO s-a apropiat prea mult de Rusia și ar trebui să fie dusă înapoi la granițele ei din anii 1990, înainte ca unele țări care sunt fie vecine cu Rusia, fie sunt state ex-sovietice să se alăture alianței militare.
Rusia împarte în prezent aproximativ 1200 de km de graniță terestră cu cinci membri NATO. Aderarea Finlandei ar însemna că o națiune cu care Rusia împarte o graniță de 1300 de km va deveni oficial aliniată militar cu Statele Unite.
Nu numai că aceasta ar fi o veste proastă pentru Kremlin, dar aderarea Finlandei ar fi o binefacere pentru NATO. În ciuda populației sale relativ mici, Finlanda este o putere militară serioasă care a fost aliniată neoficial cu Occidentul de zeci de ani. Armata sa a folosit de zeci de ani echipamente achiziționate din Statele Unite care sunt compatibile cu aliații NATO, ceea ce înseamnă că s-ar putea alătura cu ușurință misiunilor NATO dacă ar alege să facă acest lucru.
Ideologia "supraviețuirii"
Mulți cred că singurul motiv pentru care Finlanda nu a aderat la NATO înainte de criza din Ucraina a fost simplul pragmatism.
"Securitatea finlandeză s-a bazat întotdeauna pe două concepte: primul geografie și istorie; al doilea idealism și realism", a declarat Alexander Stubb, fost prim-ministru al Finlandei, pentru CNN.
"Într-o lume ideală ne dorim să cooperăm cu Rusia, de care nu putem scăpa fiind vecinul nostru geografic. Dar știm și din istorie că cea mai mare amenințare realistă la adresa securității noastre naționale este Rusia. În timp, realitatea că Rusia este dispusă să creeze un haos și mai mare în regiunea noastră a devenit și mai clară, iar astfel aderarea la NATO devine opțiunea pragmatică", a precizat acesta.
Din punct de vedere istoric, Finlanda a traversat aceste realități concurente, satisfăcând simultan preocupările de securitate ale Rusiei, oricât de iraționale ar fi acestea, menținând în același timp cheltuieli mari pentru Apărare și o armată permanentă compatibilă cu aliații occidentali.
"A fost întotdeauna o nebunie, ideea că o țară occidentală ar invada Rusia (una din ideile propagate adesea de Kremlin pentru a-și justifica agresiunile - n.red.), dar am încercat să minimizăm aceste preocupări prin stimularea comerțului și prin cooperarea în alte domenii", a declarat Charly Salonius-Pasternak, cercetător de frunte în securitatea globală la Institutul Finlandez al Afacerilor Internaționale.
El adaugă, totuși, că, pe lângă politici precum recrutarea - toți finlandezii sunt susceptibili de a fi chemați pentru serviciul militar - respectiv cheltuielile mari pentru apărare, politicienii finlandezi au vândut în mod constant publicului ideea că modul de viață idealist al Finlandei trebuie să fie întreținut cu orice preț.
"Ideologia implicită a Finlandei a fost una a supraviețuirii. În ultimii 100 de ani am devenit o țară puternică, suverană, cu standarde înalte de viață. A trebuit să sacrificăm pământul pentru a menține pacea", a spus Salonius-Pasternak.
"De aceea, este de o importanță vitală ca modul nostru de viață să supraviețuiască, fie că este prin diplomație pragmatică sau luând o poziție mai dură împotriva celei mai mari amenințări la adresa noastră", a completat acesta.
Nu există nicio îndoială că aderarea Finlandei la NATO ar fi o lovitură majoră pentru Putin. Nu numai că ar însemna acei 1300 de kilometri suplimentari de graniță comună cu alianța, dar, simbolic, ar merge mai departe în unirea coaliției anti-Putin care a apărut de la invazia rusească asupra Ucrainei. Țările care au fost cândva neutre oferă acum finanțare și arme Ucrainei, iar Putin este un paria internațional cu mai puțini aliați pe zi ce trece.
De asemenea, ar extinde influența NATO în nordul Europei până la Arctica, o zonă care devine din ce în ce mai importantă din punct de vedere geopolitic datorită resurselor sale naturale, locației strategice și numeroaselor revendicări teritoriale - inclusiv din partea Rusiei, Finlandei și SUA.
Suedia, care se învecinează la vest cu Finlanda, ia în considerare la rândul său aderarea la alianță - iar aderarea Finlandei ar face acest lucru mai probabil, în condițiile în care cele două țări au parcurs o călătorie similară de la începutul crizei din Ucraina.
Răspunsul Rusiei
Desigur, există îngrijorări cu privire la modul în care Rusia ar putea reacționa la exprimarea dorinței Finlandei de a adera la NATO.
Martti Kari, care anterior a fost asistentul șefului de informații pentru apărare al Finlandei, a declarat pentru CNN că Rusia începe deja o campanie de dezinformare împotriva acesteia.
"Tema principală este că Finlanda este o țară nazistă, pentru că am luptat împotriva Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial alături de Germania nazistă", a spus acesta.
El prezice că Rusia ar putea să violeze spațiul aerian al Finlandei și să-i perturbe activitățile pe mare, inclusiv transportul maritim, precum și să își intensifice operațiunile de intelligence împotriva țării vecine.
Håkon Lunde Saxi, profesor asociat la Colegiul Universitar de Apărare din Norvegia, consideră că orice mișcare către aderarea Finlandei la NATO "ar duce probabil la o consolidare militară rusă de-a lungul noii granițe a NATO cu Rusia, care în sine nu ar fi benefică pentru Finlanda sau securitate europeană".
Cu toate acestea, el consideră că beneficiile ar depăși cu mult "posibilele consecințe negative ale unei prezențe militare rusești ceva mai sporite de-a lungul graniței Finlandei".
Și în pofida îngrijorărilor cu privire la ceea ce s-ar întâmpla în perioada intermediară, în care Finlanda nu ar fi protejată de aderarea la NATO, dar ar fi în negocieri, mai mulți oficiali au declarat pentru CNN că se așteaptă ca membrii alianței, în special Marea Britanie și SUA, să garanteze securitatea Finlandei pe parcursul acestui proces.
Desigur, nimic nu este sigur până când Finlanda va face prima mișcare de a-și declara intenția. Dar, având în vedere aprobarea publică, sprijinul politic și Rusia care oferă toate motivele pentru ca un alt vecin al său să se alăture rivalei NATO, nu există nicio îndoială că demersul lui Putin de a reduce influența Alianței Nord-Atlantice în Europa a avut un efect de bumerang într-un mod spectaculos.
