"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Consultantul politic George Rîpă explică motivele pentru care este inoportună pentru România modificarea tratatelor europene în formula dorită de președintele Franței, Emmanuel Macron.
Concret, George Rîpă atrage atenția că, prin formula președintelui francez, s-ar ajunge la situația în care nucleul dur, cel franco-german, ar decide pentru întreg blocul comunitar, hotărâri ce ar fi adesea contrare inclusiv intereselor României.
"#Macron a încercat o golănie, adică să modifice tratatele europene, ceea ce ar fi făcut ca deciziile în interiorul Uniunii să poată fi luate de nucleul dur, adică de Franța, Germania, Italia.
Pe formula dorită de Macron, deciziile în domenii esențiale s-ar putea lua cu majoritate – 15 din cele 27 de state membre, atâta timp cât reprezintă mai mult de 65% din populația UE de 450 de milioane de cetățeni.
Astfel, votul țărilor mici, precum #România, nu ar mai fi contat deloc. Practic, s-ar fi putut lua decizii care să privească România, Danemarca, Malta, Polonia, Finlanda, Cehia, Letonia, deși toate aceste țări ar fi votat împotrivă!
Prin urmare, 13 țări europene au votat împotriva proiectului.
Macron are dreptate când spune că UE este o instituție care ia decizii greu. Dar asta se datorează faptului că deși suntem împreună în această construcție, avem în continuare interese geo-politice, de apărare și chiar economice diferite. Ba uneori chiar contrare - vezi poziția Germaniei și a Ungariei față de Rusia în acest conflict.
Macron se face că "uită" că o altă acuzație la adresa UE este lipsa de democrație și birocrația excesivă. Or, prin această "reformă", democrația în interiorul UE ar fi dispărut complet și am fi ajuns în situația în care nucleul dur decide pentru tot blocul comunitar. Tocmai de aceea, Franța și Germania au susținut această "reformă".
România a spus nu pentru că ăsta este interesul național. Poziția președintelui #Iohannis a fost în acord cu interesul României.
O surpriză este domnul #Cioloș. Acesta a fost acuzat de multe ori în trecut că apără interesele Franței și nu pe cele ale României. Nici acum n-a fost altfel. Cioloș a ieșit cu un mesaj extrem de virulent la adresa Bucureștiului pentru că a adoptat această poziție, adică a ieșit fix în linie cu interesele franco-germane și contrar intereselor românilor.
Absolut toate crizele din ultimele două decenii ne-au arătat că în situații complicate nu ne putem baza pe Uniunea Europeană. Interesele de securitate franco-germane nu coincid cu cele ale țărilor din estul Europei. Pentru noi, alianța naturală este cu lumea anglo-saxonă, în principal cu Statele Unite, Marea Britanie și Canada și cu aliații din estul Europei cu care avem interese comune, în special cu Polonia și țările baltice.
Macron încearcă să preia rolul nefast pe care l-a avut Angela Merkel în politica europeană. Între timp însă, nici noi nu mai suntem chiar atât de fraieri pe cât eram acum un deceniu", spune analistul politic într-o postare pe Facebook.
Treisprezece țări din UE se opun declanșării unei proceduri pentru schimbarea tratatelor europene, dorită de Parlamentul European, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a face Uniunea mai eficientă, relatează AFP şi DPA.
"Nu suntem favorabili unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea" unei astfel de proceduri, scriu aceste ţări, între care Polonia, România şi Finlanda, potrivit unui text difuzat luni pe Twitter de Suedia, de asemenea semnatară.
Cele 13 state membre susţin că "nu exclud nicio opţiune în acest stadiu", dar că vor să studieze mai întâi propunerile de reformă prezentate liderilor UE după dialogul cetăţenesc.
Difuzarea acestei scrisori comune coincide cu manifestările de Ziua Europei. Acestea au fost marcate cu discursuri în faţa Parlamentului European reunit la Strasbourg al preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care au spus că sunt de acord cu o revizuire a tratatelor pentru întărirea UE.
În această zi au fost înaintate oficial şi propunerile rezultate în urma Conferinţei privind viitorul Europei, un amplu exerciţiu de consultare cetăţenească de un an.
Anumite propuneri, precum acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European, solicitat de acesta, sau extinderea competenţelor UE în materie de apărare sau de sănătate, presupun o schimbare a tratatelor.
Ţările care se opun acestei perspective atrag atenţia asupra riscului unei "pierderi de energie" şi estimează că o revizuire a tratatelor "nu a fost niciodată un obiectiv" al Conferinţei.
"Avem deja o Europă care funcţionează" după cum au arătat-o pandemia de COVID-19 şi răspunsul la invazia rusă în Ucraina şi "nu trebuie să ne grăbim pentru a face reforme instituţionale", avertizează ei.
Propunerile cetăţenilor "nu trebuie instrumentalizate", adaugă statele semnatare.
Textul a mai fost semnat de Danemarca, Malta, Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania. (sursa: Agerpres)
