"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut luni un discurs în Parlamentul European, la Strasbourg, prin care a tăiat elanul Ucrainei, dar și al R. Moldova, respectiv Georgiei, în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană, subliniind că un asemenea proces ar putea dura chiar și decenii.
Pe de altă parte, Macron a declarat că este în favoarea unui nou tip de "comunitate politică europeană" care să permită țărilor din afara Uniunii Europene, inclusiv Ucrainei și Marii Britanii, să se alăture "valorilor fundamentale europene", structură ce ar putea fi descrisă drept o "uniune europeană paralelă".
În loc să reducă din standardele stricte pentru a permite țărilor să adere mai repede la UE, Macron a sugerat crearea unei entități paralele care ar putea atrage țările care aspirau să se alăture blocului sau, într-o aparentă referire la Marea Britanie, țările care au părăsit uniunea.
El a spus că această "comunitate politică europeană" va fi deschisă națiunilor europene democratice care aderă la valorile sale fundamentale în domenii precum cooperarea politică, securitatea, cooperarea în energie, transport, investiții în infrastructură sau circulație a oamenilor. (sursa: AICI)
"Discursul meu nu ar fi complet dacă nu aș răspunde la această chestiune specială: demersurile Ucrainei, Georgiei și R. Moldova de a face parte din UE. Toate acestea ne fac să regândim geografia și organizarea continentului nostru european. (...) În ceea ce privește Ucraina, prin lupta și curajul său este membră a Europei noastre, a familiei noastre. Dar chiar dacă i-am acorda mâine statutul de țară candidată, cu toții știm foarte bine că procesul care va permite aderarea Ucrainei ar necesita mai mulți ani, probabil mai multe decenii. E adevărul. Trebuie să-l spunem. Există o excepție, de a renunța la criteriile de aderare și deci să revenim asupra principiilor pe care le impunem inclusiv membrilor noștri. UE, având în vedere nivelul său de integrare și de ambiție, nu are cum să fie pe termen scurt singurul mod de a structura continentul european. Există mai multe țări din Balcanii de Vest care sunt pe calea aderării și trebuie să continue. Vocația lor europeană e deja confirmată. Însă, în acest context geopolitic trebuie să găsim calea pentru a regândi Europa noastră, pentru a regândi unitatea, stabilitatea fără a fragiliza această intimitate clădită în cadrul UE. Așadar, ne revine o misiune istorică. Nu trebuie să facem ceea ce am făcut întotdeauna și să spunem că singurul răspuns politic e aderarea. Nu! Ci cred că trebuie să avem o reflecție istorică la înălțimea evenimentelor istorice în ceea ce privește organizarea continentului european", a precizat Macron.
Criteriile de apartenență la noua structură politică europeană ar fi geografia și un set comun de valori, iar aria de domenii în care noul organism și-ar putea exercita influența ar putea include coordonarea politică, securitatea colectivă și energia, a declarat ulterior Macron.
"A existat o dorință reală ca noi să restructuram Europa pe o serie întreagă de politici", a spus el.
Discursul lui Macron de astăzi a amintit de discursul pe care l-a susținut în 2017 la universitatea Sorbona, la câteva săptămâni de la preluarea primului mandat de președinte. El a cerut atunci o Europă mai puternică și mai asertivă, cu propuneri pentru un buget pentru zona euro, o forță militară comună, un birou european unificat pentru azil și o Comisie Europeană mai suplă.
Acesta s-a străduit să-și impună agenda până când pandemia COVID-19 și criza din Ucraina au arătat că prioritară e securizarea UE.
Oficialii francezi insistă că cele două discursuri nu ar trebui comparate și au spus că, în timp ce Sorbona era despre conturarea unei viziuni, Strasbourg este despre abordarea provocărilor.
De asemenea, Macron a spus că sprijină revizuirea tratatelor UE pentru a face uniunea mai eficientă, chiar dacă aproape jumătate dintre statele membre se opun ideii. (sursa: AICI)
