”Suferința nu se dă la frați”. Ediție de excepție a mărturiilor Lucreției Jurj, eroină și mărturisitoare a partizanilor din gruparea Șușman

Istoricul, cercetătorul și scriitorul Cosmin Budeancă semnalează, pe Facebook, apariția, la Editura Polirom, a unei noi ediții a interviului-fluviu pe care regretata eroină Lucreția Jurj a avut amabilitatea să i-l ofere între noiembrie 2000 și februarie 2001, publicat cu titlul ”Suferința nu se dă la frați”. 

Cartea este revăzută și adăugită, având la bază povestea de viață a uneia dintre puținele femei-partizan implicate în rezistența anticomunistă din România. Între 1950-1954, Lucreția Jurj a făcut parte, alături de soțul ei, Mihai Jurj, din gruparea ”Teodor Șușman”, activă în zona Munților Apuseni (1948-1958).

(Lucreția Jurj / sursa foto: Cosmin Budeancă/Facebook)

Vă prezentăm în integralitate anunțul istoricului Cosmin Budeancă: 

”A apărut!!! ‹Suferința nu se dă la frați›. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958), ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, 2022.

După 20 de ani de la prima ediție (editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002), eu și Cornel Jurju ne bucurăm să anunțăm că interviul nostru de suflet, pe care Lucreția Jurj a avut amabilitatea să ni-l acorde între noiembrie 2000 și februarie 2001, vede din nou lumina tiparului, de data aceasta la Editura Polirom.

Cartea are la bază un interviu de tip ‹povestea vieții› cu una dintre puținele femei-partizan implicate în rezistența armată anticomunistă din România. Între 1950-1954 a făcut parte, alături de soțul ei, Mihai Jurj, din Grupul ‹Teodor Șușman›, unul dintre cele mai importante grupuri de opozanți anticomuniști, activ în zona Munților Apuseni între 1948 și 1958. A fost arestată în 1954, condamnată la muncă silnică pe viață și a executat 10 ani de detenție.

(Lucreția Jurj / sursa foto: Cosmin Budeancă/Facebook)

Față de versiunea anterioară, volumul de față este considerabil îmbunătățit, fiind în ansamblu cu 60% mai amplu. Studiu istoric asupra Grupului ‹Teodor Șușman› e cu 250% mai mare, și are la bază mai bine de 30 de interviuri realizate la sfârșitul anilor ’90 de echipa Institutului de Istorie Orală din Cluj, o amplă cercetare în arhiva CNSAS și o bibliografie de specialitate. În plus, are mai multe note explicative, o ilustrație mai bogată, un text suplimentar de Cornel Jurju și o postfață de Ruxandra Cesereanu (care a cunoscut-o și apreciat-o în mod special pe Lucreția Jurj - este personaj și în romanul ei ‹Un singur cer deasupra lor›, Polirom 2013, 2015), indici de nume și de locuri.

Volumul, parte din proiectul Versantul partizanilor din Apuseni, a apărut cu sprijinul Fundației Culturale Memoria și a Clubului Monarhiștilor Clujeni și poate fi achiziționat de pe site-ul editurii Polirom – AICI – sau din librării. 

Lucreția Jurj reprezintă pentru mine și Cornel, dar și pentru alții care au cunoscut-o, un adevărat model – și câtă nevoie avem azi de modele – și sunt convins că, de acolo de unde e, ne zâmbește mulțumită că nu lăsăm uitarea să se aștearnă peste suferințele îndurate de ea și de alții în anii comunismului.

(Lucreția Jurj / sursa foto: Cosmin Budeancă/Facebook)

Gratitudinea noastră se îndreaptă către toți cei care, în acești 20 de ani, ne-au încurajat să reedităm cartea, ne-au ajutat cu sfaturi și informații (Dana Țăranu, Dorina Susman, Vali Orga, Gheorghe Petrov, Valentin Ajder, Alexandru Munteanu, Călin Roșu, Dan-Florian Petre), și mai ales către echipa de profesioniști de la Editura Polirom, care a făcut posibil această apariție editorială (Adrian Șerban, Adrian Botez, Paula Rusu-Simionică, Cătălina Staicu, Radu Răileanu, Gabriela Gheţău)”.