Tensiuni la Kremlin: Decizia lui Putin de a invada Ucraina, contestată de mai mulți oficiali ruși de rang înalt

La aproape opt săptămâni după ce Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina, timp în care forțele rusești au suferit pierderi semnificative, iar Rusia a devenit din ce în ce mai izolată internațional, un număr mic, dar în creștere de oficiali de rang înalt din interiorul Kremlinului pun sub semnul întrebării decizia de a intra în război.

Ei cred că invazia a fost o greșeală catastrofală care va da țara înapoi ani de zile, potrivit unor informații furnizate pentru Bloomberg de zece persoane care cunosc în mod direct situația. Toți au vorbit sub condiția anonimatului pentru a se proteja de repercusiuni. 

Până acum, acești oameni nu văd nicio șansă ca președintele rus să-și schimbe abordarea și nicio perspectivă să fie detronat de la Kremlin. Bazându-se tot mai mult pe un cerc restrâns de consilieri, Putin a respins încercările altor oficiali de a-l avertiza asupra costurilor economice și politice paralizante, au zis aceștia.

Unii au spus că împărtășesc tot mai mult teama exprimată de oficialii serviciilor de informații americane cum că Putin s-ar putea îndrepta către o utilizare limitată a armelor nucleare dacă se va confrunta cu un eșec în actuala campanie pe care o consideră drept misiunea sa istorică.

Cu siguranță, sprijinul pentru războiul lui Putin rămâne profund în marea parte a elitei rusești, mulți oameni din interior îmbrățișând în public și în privat narațiunea Kremlinului conform căreia conflictul cu Occidentul este inevitabil și că economia se va adapta la sancțiunile radicale impuse de SUA și aliații săi. Și sprijinul public rămâne puternic, deoarece șocul inițial și perturbarea determinată de sancțiuni au făcut loc unui fel de stabilitate suprarealistă în Rusia.

Totuși, din ce în ce mai mulți oameni din interior au ajuns să creadă că angajamentul lui Putin de a continua invazia va condamna Rusia la ani de izolare și tensiuni sporite, care îi vor lăsa economia paralizată, securitatea compromisă și influența sa globală distrusă. Câțiva magnați au făcut declarații voalate punând la îndoială strategia Kremlinului, dar mulți jucători puternici se tem de represiunea tot mai accentuată asupra disidenței, motiv pentru care nu-și exprimă obiecțiile în mod public. 

Scepticii au fost surprinși de viteza și amploarea răspunsului din partea SUA și a aliaților săi: sancțiuni care îngheață jumătate din rezervele de 640 de miliarde de dolari ale băncii centrale, companii străine ce renunță la zeci de ani de investiții pentru a închide relativ peste noapte operațiunile, respectiv extinderea sprijinului militar pentru Kiev, ceea ce ajută forțele ucrainene să stopeze înaintarea Rusiei.

Înalți oficiali ruși au încercat să-i explice președintelui că impactul economic al sancțiunilor va fi devastator, ștergând cele două decenii de creștere și standarde de trai mai ridicate pe care Putin le-a oferit în timpul guvernării sale, potrivit unor persoane familiare cu situația.

Putin a respins avertismentele, spunând că, în timp ce Rusia va plăti un cost uriaș, Occidentul nu i-a lăsat altă alternativă decât să poarte acest război, au spus persoanele familiare cu situația. Public, Putin spune că "blitzkrieg-ul economic" al occidentalilor a eșuat, iar economia se va adapta.

Președintele rămâne încrezător că rușii îl susțin și sunt pregătiți să îndure ani de sacrificii pentru a da curs viziunii sale despre măreția națională, au spus aceștia. Cu ajutorul unor controale dure de capital, rubla și-a recuperat majoritatea pierderilor inițiale și, în timp ce inflația a crescut, perturbările economice rămân relativ limitate până acum.

Putin este hotărât să continue lupta, chiar dacă Kremlinul a trebuit să-și reducă ambițiile de la o preluare rapidă și radicală a unei mari părți a Ucrainei la o luptă obositoare pentru regiunea Donbas aflată în est. Contestatarii lui Putin consideră că această desfășurare va lăsa Rusia fără speranță, respectiv vulnerabilă în fața Occidentului. 

În primele săptămâni ale invaziei, cercul de consilieri și contacte al lui Putin s-a limitat și mai mult față de grupul restrâns de persoane pe care l-a consultat în mod regulat înainte de război, potrivit a celor spuse de două persoane familiare cu situația. Decizia de a invada a fost luată de Putin și de doar alți câțiva exponenți, inclusiv ministrul Apărării Serghei Șoigu, șeful Statului Major General Valery Gerasimov, respectiv Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, au spus sursele.

Criticii dictatorului de la Kremlin nu văd încă niciun semn că acesta este gata să ia în considerare să întrerupă invazia din pricina pierderilor sau să facă la modul serios concesiile necesare pentru a se ajunge la încetarea focului. Având în vedere dominația sa totală asupra sistemului politic, viziunile alternative nu prind rădăcini în mod public. 

Informațiile limitate de care a dispus Putin au contribuit la un calcul greșit al Kremlinului în primele zile ale ofensivei, întrucât s-a pariat pe scenariul unui sprijin mai larg în rândul trupelor și oficialităților ucrainene, precum și pe un progres militar mai rapid, au spus oamenii care cunosc această problemă. Liderul rus și-a subestimat și omologul ucrainean, percepându-l inițial ca fiind slab.

Roman Abramovici, miliardarul care a ajutat la negocierea de pace până acum eșuată, a fost nevoit să îl aducă la realitate pe Putin pentru a-i scoate din cap convingerea că președintele ucrainean Volodimir Zelenski, un fost actor de comedie, va fugi din țară odată ce va începe invazia, potrivit unor persoane familiare cu conversațiile.

Totodată, crește frustrarea în FSB față de eșecul invaziei de până acum, potrivit lui Andrei Soldatov, expert în serviciile de securitate ruse. Alții de acolo se așteptau că luptele nu vor dura mai mult de câteva săptămâni, potrivit unor persoane familiare cu situația.

Până în prezent, doar un singur înalt oficial a rupt relațiile cu Kremlinul după începerea invaziei: Anatoly Chubais, arhitectul nepopular al privatizărilor din anii 1990 și delegat al Kremlinului pentru climă. Acesta a părăsit țara, iar Putin l-a îndepărtat din funcție.

Altora care au încercat să demisioneze – inclusiv șefa băncii centrale Elvira Nabiullina – li s-a spus că trebuie să rămână pentru a ajuta la gestionarea efectelor economice, potrivit unor persoane familiare cu situația. De asemenea, unii oficiali din interior au cerut să fie transferați la locuri de muncă ce nu au legătură cu elaborarea politicilor, au spus oamenii familiarizați cu problema.

Alți înalți oficiali i-au denunțat pe cei care au părăsit țara drept "trădători".

Mulți dintre magnați s-au trezit cu iahturile, proprietățile și alte bunuri confiscate în temeiul sancțiunilor impuse de SUA și aliații săi, iar câțiva au criticat războiul - deși fără a-l menționa pe Putin.

Magnatul metalelor Oleg Deripaska a catalogat războiul drept "nebunie" la sfârșitul lunii martie, spunând că s-ar fi putut încheia "cu trei săptămâni în urmă printr-o negociere rezonabilă". El a avertizat că luptele ar putea continua "încă câțiva ani".

Unii din elită au adoptat o retorică și mai dură. După ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apărat o prezentatoare de televiziune care a părăsit țara în zilele de după invazie, liderul cecen Ramzan Kadyrov - ale cărui trupe luptă în Ucraina - l-a acuzat pe acesta de patriotism insuficient.

"Putin și-a construit regimul în principal pe alimentarea sprijinului public, care i-a oferit mijloacele de a controla elita", a spus fondatoarea R.Politik, Tatiana Stanovaya.

"Nu există loc pentru dezacord sau discuții, toată lumea trebuie doar să se descurce și să pună în aplicare ordinele președintelui și, atât timp cât Putin ține situația sub control, oamenii îl vor urma", a mai zis aceasta. (sursa: Bloomberg)