Germania, într-un moment de cumpănă. Cât de dificilă e ruperea relațiilor cu Rusia se reflectă în remarca unei jurnaliste germane: "E ca și cum ai pierde un prieten"

Căința privind greșelile istorice reprezintă o "distracție națională" în Germania. De când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, mulți politicieni germani au recunoscut public că au greșit în ceea ce-l privește pe Vladimir Putin. Chiar și președintele german Frank-Walter Steinmeier și-a cerut scuze, spunând că a fost o greșeală să folosească comerțul și energia pentru a construi punți cu Moscova.

"Este o recunoaștere amară a faptului că timp de 30 de ani am accentuat dialogul și cooperarea cu Rusia", a precizat Nils Schmid, purtătorul de cuvânt al Afacerilor Externe al partidului lui Steinmeier, social-democrații de centru-stânga (SPD). 

"Acum trebuie să recunoaștem că acest lucru nu a funcționat. De aceea am intrat într-o nouă eră pentru securitatea europeană", a mai zis acesta.

Acea nouă eră a fost numită "Zeitenwende" – adică literalmente un punct de cotitură – de cancelarul SPD al Germaniei, Olaf Scholz, într-un discurs susținut în Parlamentul german la câteva zile după începerea invaziei rusești din Ucraina.

Înseamnă eliminarea regulilor privind exporturile de arme, o creștere uriașă a cheltuielilor pentru apărare și încetarea importurilor de energie din Rusia. Conducta rusească de gaz Nord Stream 2, ce duce către Germania, a fost deja suspendată.

"În viitorul previzibil, cooperarea cu Rusia nu va avea loc. Va fi mai mult despre izolare și descurajare și, dacă este necesar, apărare împotriva Rusiei", a zis Schmid.

Sunt cuvinte neașteptate din partea unui partid care până acum șapte săptămâni credea că vinovăția istorică și datoria morală a Germaniei de a compensa crimele naziste însemna pacea cu Rusia cu orice preț.

Dar la Berlin, războiul din Ucraina se simte foarte aproape. Imaginile clădirilor ucrainene bombardate arată ca orașele germane din cel de-al Doilea Război Mondial. Iar refugiații ucraineni, majoritatea femei și copii, care sosesc în gările germane le amintesc multora de aici de părinții sau bunicii lor, când erau copii și fugeau de soldații ruși în 1945.

Chiar și viziunea Germaniei asupra propriei istorii se schimbă.

Până la invazie, opinia dominantă a fost că reunificarea Germaniei se datorează dialogului cu Moscova al unui alt cancelar SPD, Willy Brandt. Dar acum dezbaterea s-a schimbat, amintindu-se faptul că diplomația lui Brandt a fost susținută de o puternică descurajare, inclusiv un buget de apărare al Germaniei de Vest în cuantum de de 3% din PIB.

Problema vinovăției istorice referitoare la al Doilea Război Mondial a devenit, de asemenea, mai nuanțată. Înainte de invazie, Guvernul a argumentat împotriva livrărilor de arme către Ucraina din cauza crimelor naziste împotriva Rusiei.

"Sub Putin, politica oficială a Rusiei a încercat să monopolizeze memoria celui de-al Doilea Război Mondial pentru relația bilaterală germano-rusă", a explicat Schmid. Acest lucru a orbit părți ale societății germane față de suferința ucrainenilor din timpul războiului, a completat acesta.

Acum există o mai mare conștientizare a traumelor suferite de ucraineni în perioada naziștilor. 

Retorica Berlinului s-a schimbat dramatic. Dar unii se întreabă dacă acțiunile vor urma suficient de rapid. Cu siguranță cuvintele calde de sprijin nu sunt suficiente pentru președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. El a criticat dependența continuă a Germaniei de petrolul și gazele rusești.

Într-un interviu acordat pentru BBC săptămâna trecută, Zelenski a catalogat plățile pentru energia rusă ca fiind "bani umpluți de sânge". Iar o vizită planificată la Kiev a președintelui Steinmeier a fost anulată în ultimul moment.

Există rapoarte contradictorii despre ceea ce s-a întâmplat: unii oficiali ucraineni spun că domnul Steinmeier nu a fost "dezinvitat". Dar cu siguranță politicienii și comentatorii germani interpretează vizita eșuată ca un semn al neîncrederii Ucrainei în președintele german, care în calitate de ministru de Externe sub Angela Merkel a petrecut ani de zile încercând să obțină pacea prin consolidarea relațiilor cu Rusia.

Claudia Major, specialist în apărare la SWP, Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, a criticat abordarea soft a Germaniei în contextul războiului din Ucraina. 

"Partenerii noștri se uită la noi și spun: OK, e un punct de cotitură, dar ce faci la nivel practic?", a zis aceasta.

"În ceea ce privește sancțiunile suntem timizi, iar legat de livrarea de arme suntem reticenți. Așa că, pe bună dreptate, lumea se întreabă despre ce este vorba aia - Zeitenwende", a mai spus Major. 

Germania s-a angajat să sancționeze importurile de energie din Rusia, dar dorește o eliminare treptată, mai degrabă decât un embargo instantaneu. Guvernul susține că un embargo instantaneu ar duce Germania în recesiune și ar costa sute de mii de locuri de muncă.

"Aceasta este o dilemă pe care Germania și-a creat-o singură", a susținut politologul Liana Fix, șeful Fundației Körber. 

"Acest lucru este evident greu de acceptat pentru alte țări, care sunt dispuse să meargă înainte cu un embargo și și-au făcut temele privind diversificarea energetică", a mai zis aceasta. 

În mod ironic, verzii încearcă să împingă Germania pe direcția favorabilă Ucrainei și securității energetice.

Un politician din Partidul Verzilor, ministrul Economiei Robert Habeck, formațiune care de ani de zile a cerut independența energetică față de Rusia, trebuie să rezolve acum această dilemă.

Cu privire la sprijinul militar pentru Ucraina, Berlinul spune că este pregătit să trimită orice arme are nevoie Kievul. Dar există acuzații că unele ministere sunt blocate în birocrație. Și aici este un politician verde, ministrul de Externe Annalena Baerbock, care împinge coaliția de guvernare să avanseze mai repede. Ea a cerut furnizarea de arme grele, cum ar fi tancuri sau avioane de luptă, pentru Ucraina.

Între timp, cancelarul pare să evite problema atunci când este întrebat - posibil nervos că și-ar putea pierde sprijinul în propriul partid.

Olaf Scholz trebuie să-și mențină partidul de partea sa, să guverneze într-o coaliție tripartită și să răstoarne peste noapte identitatea pacifistă a Germaniei ce este încărcată de sentimentul vinovăției.

Dar chiar și aliații cancelarului zic despre acesta că ar trebui cel puțin să comunice mai bine ce se întâmplă. Un singur discurs în Parlament și câteva emisiuni TV nu sunt suficiente, a zis Claudia Major.

Între timp, se simte că mulți germani la nivel individual trec prin propriul lor moment de Zeitenwende. Ariane Bemmer, editorialistă la ziarul Tagesspiegel, a scris despre reevaluarea propriilor sentimente față de Rusia. 

"Cu siguranță m-am înșelat (cu privire la Rusia - n.red), (iar acum - n.red.) e ca și cum ai pierde un prieten", a zis aceasta.

La fel ca mulți din fosta Germanie de Vest în anii 1980, ea se temea de capitalismul tăios în stil american. A cumpărat o carte numită Ami Go Home - nu a citit-o niciodată, dar a simțit că va arăta bine pe raftul ei - și a fost intrigata de reformele din Rusia.

"În America l-au avut președinte pe Ronald Reagan, ceea ce a fost un șoc pentru noi. Ne-am gândit: ce va face acest actor nebun cu cizmele lui de cowboy? Va da foc lumii? Rusia a fost un loc în care erau schimbări pozitive, perestroika, libertate, vântul schimbării", a precizat aceasta. 

Puțini în Germania cred asta acum. Într-un sondaj recent, 55% dintre germani au spus că Berlinul ar trebui să trimită arme grele, cum ar fi tancuri și avioane de luptă, în Ucraina pentru a lupta împotriva Rusiei.

Pentru Ariane și pentru mulți alți germani, orice romantism rusofil persistent a dispărut definitiv în ziua în care tancurile lui Putin au trecut peste granița cu Ucraina. (sursa: BBC)