"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
O investigație a publicației Radio Free Europe indică faptul că numeroși soldați ruși contractuali, posibil chiar de ordinul miilor, refuză să lupte în Ucraina, în unele cazuri alegând să părăsească frontul și să nu se mai întoarcă, în ciuda presiunilor exercitate de autoritățile de la Moscova, iar în altele să nu dea curs ordinelor de înrolare.
RFE redă declarațiile unei mame, Elena, care povestește că a fost sunată de comandantul diviziei regionale din Amur Oblast (regiune din estul îndepărtat al Federației Ruse), de care aparține fiul său, pentru a fi informată că este căutat de autoritățile militare. „Omul mi-a spus: știi că fiul este căutat de armată și că ar putea fi considerat dezertor? Pavlik ar fi trebuit să lupte peste graniță, dar nu a mai urcat în trenul militar. El și alți cinci soldați”, spune Elena. Potrivit mamei, fiul acesteia, Pavel, a luptat în Ucraina încă de la începutul invaziei din 24 februarie, dar, după 40 de zile, unitatea sa a fost trimisă înapoi în Rusia pentru a-i fi refăcute efectivele. Când s-a pus din nou problema întoarcerii pe frontul din Ucraina, Pavel a refuzat și s-a făcut nevăzut.
„Presupun că m-au sunat pe mine ca să-l convingă să se ducă înapoi pe front. Să-i spun să-și ia arma și să meargă să lupte. Cei care nu au fost acolo nu au niciun drept să-l judece”, a mai spus femeia al cărei fiu este, potrivit RFE, doar unul dintr-un număr enorm de soldați contractuali care fie refuză să lupte în Ucraina, fie nu mai vor să se întoarcă acolo odată scoși din luptă.
Potrivit avocatului Pavel Chikov, fondatorul unei organizații non-guvernamentale, Agora, peste 1000 de militari și membri ai Gărzii Naționale, din cel puțin șapte regiuni ale Rusiei, au refuzat să se întoarcă sau să meargă în Ucraina.
Ruslan Leviyev, fondatorul unui ong care monitorizează sursele deschise de informații în privința armatei ruse, a precizat pentru publicația Current Time că numărul celor care refuză să lupte în Ucraina este mult mai mare de o mie și că aceste refuzuri ar putea afecta serios eforturile Rusiei de a-și reorganiza trupele pentru operațiunile militare din estul Ucrainei.
„Fenomenul refuzului este deja sistemic. Astfel de soldați sunt practic în fiecare unitate care se întoarce din Ucraina. Noi estimăm că între 20% și 40% dintre militarii contractuali care s-au întors din Ucraina și ar fi gata să se întoarcă pe front, refuză să mai lupte”, a mai spus Leviyev, precizând că majoritatea soldaților nu sunt dezertori, dar că ar putea fi târâți prin tribunale. Pentru a obține însă condamnarea lor, procurorii trebuie să demonstreze că ordinul de încorporare a fost legal emis și că refuzul acestora a cauzat „un prejudiciu substanțial” armatei.
„Din câte am văzut, se încearcă intimidarea lor prin amenințări cu urmărirea penală și cu trimiterea în fața instanțelor militare. Până acum însă niciunul nu a fost pus sub acuzare”, a mai precizat Leviyev.
Avocații opinează că refuzul Moscovei de a numi invazia din Ucraina „război” și de a introduce legea marțială le-ar putea oferi o oarecare protecție celor care refuză să lupte.
„Cetățenii au dreptul să refuze să meargă la un război peste graniță și să ucidă oameni”, spune un alt avocat de la Agora, Mihail Benyash, care acordă asistență juridică mai multor militari aflați în situația de a refuza să lupte în Ucraina. „Au, de asemenea, dreptul de a nu participa la așa numita „operațiune specială”. Prin definiție, la asemenea operațiuni participă doar forțele speciale, antrenate pentru astfel de operațiuni”, a mai spus avocatul.
Avocatul pentru drepturi și libertăți Maksim Grebenyuk a scris, de asemenea, pe canalul său de Telegram că un număr semnificativ (dar necunoscut cu exactitate) de militari au fost concediați din armată după ce au refuzat să lupte în Ucraina, adăugând că, în ultimele săptămâni, a fost întrebat obsesiv care vor fi consecințele refuzului de a lupta în așa numita „operațiune militară specială” cum este în continuare numită de Moscova invazia neprovocată din Ucraina.
Grebenyuk a postat și copia unei ștampile aplicate de autoritățile militare pe documentele unui soldat care a refuzat să meargă în Ucraina. „Înclinat spre trădare, minciună și înșelăciune. A refuzat să participe la operațiunea militară special din LNR, DNR și Ucraina”, este concluzia ștampilată pe documente (foto jos), LNR și DNR fiind prescurtările oficiale ale Moscovei pentru republicile separatiste din Donbas (Lugansk și Donețk), recunoscute oficial de Rusia cu o zi înaintea invaziei de 24 februarie.
Avocatul a precizat că are „ștampila” de la un soldat care a servit șapte luni în Siria, garantându-i-se o perioadă de concediu de odihnă și refacere, anulată brusc apoi pentru a i se ordona să plece în Ucraina, ordin pe care însă a refuzat să-l urmeze.
În ciuda situației cu care se confruntă în armată și a eșecurilor repetate de pe câmpul de luptă, Rusia continuă să susțină că războiul din Ucraina decurge conform planului inițial, deplângând însă pierderea a aproximativ 1350 de militari pe câmpul de luptă. În realitate însă, potrivit estimărilor Vestului și ale oficialilor de la Kiev, cel puțin 18.000 de militari ruși ar fi murit în înfruntările sângeroase din Ucraina
Avocatul de la ONG-ul Agora, Mihail Benyash, opinează că refuzurile de a lupta în Ucraina se vor înmulți și mai mult pe măsură ce militarii vor afla care sunt adevăratele pierderi de vieți omenești de pe front. „Cu cât se vor întoarce mai mulți în sicriu din Ucraina, cu atât mai mulți soldați din Rusia își vor dori să nu fie ei următorii. Astfel de poziții vor deveni în curând acceptabile și de înțeles la nivelul societății care pare să-și schimbe percepția. Sunt deja mult cazuri și oamenii văd că nu există consecințe dramatice (în cazul celor care refuză să lupte). Nu sunt executați, nu sunt trimiși în fața tribunalului sau aruncați în închisoare”, a mai spus avocatul de la Agora.
