Guvernul de la Helsinki a prezentat raportul referitor la implicațiile aderării la NATO: Cu ce amenințări s-ar confrunta Finlanda, respectiv ce aport de securitate ar reuși să aducă pentru Alianța Nord-Atlantică

Guvernul Finlandei a prezentat miercuri un raport în Parlamentul țării cu privire la schimbările fundamentale de securitate care au avut loc în urma începerii invaziei rusești din Ucraina.

Amplul raport a analizat atât dacă Finlanda ar trebui să meargă pe linia unei cooperări mai strânse cu NATO, cât și efectele unei posibile aderări la NATO.

Dacă Finlanda și Suedia devin membre cu drepturi depline ale NATO, raportul spune că "pragul de utilizare a forței militare în regiunea Mării Baltice ar crește", sporind "stabilitatea regiunii pe termen lung (e vorba despre componenta de descurajare a inamicilor - n.red.)".

Calitatea de membru ar include aderarea la principiul fondator al NATO referitor la apărarea colectivă – cunoscut drept articolul 5 – ceea ce înseamnă că un atac împotriva unui aliat NATO este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.

"Cel mai semnificativ efect pentru Finlanda al posibilei sale aderări la NATO ar fi acela că va face parte din apărarea colectivă a NATO și va fi sub umbrela garanțiilor de securitate consacrate în articolul 5", s-a precizat în raport. 

Efectul de descurajare ar fi "considerabil mai puternic decât este în prezent, deoarece s-ar baza pe capacitățile întregii Alianțe", s-a mai analizat în raport, iar "Finlanda ar fi pregătită să sprijine alte țări membre NATO într-o posibilă situație care să presupună activarea articolului 5".

S-a mai subliniat în raport faptul că posibila aderare la NATO "ar extinde în mod semnificativ aria Alianței, ar dubla granița terestră cu Rusia și va apropia Alianța de zonele importante din punct de vedere strategic din Rusia", cum ar fi Peninsula Kola și Sankt Petersburg.

Finlanda, în cazul în care va deveni membră NATO, "ar urma să mențină relații funcționale cu Rusia", s-a mai arătat în raport. 

Raportul avertizează că, având în vedere "viziunea negativă a Rusiei față de extinderea NATO", dacă Finlanda va solicita aderarea la NATO, ar trebui să fie pregătită pentru "riscuri care sunt greu de anticipat, cum ar fi tensiunile crescânde la granița dintre Finlanda și Rusia".

Iar țara va trebui să "își consolideze pregătirea pentru momentul în care va deveni o țintă a activităților hibride ample de influență (războiul hibrid pe care Rusia l-ar declanșa împotriva Finlandei - n.red.)", s-a mai concluzionat în raport. 

"Cooperarea strânsă între Finlanda și Suedia în timpul posibilelor procese de aderare ar fi importantă", adăugându-se în raport că "procesele de aderare simultane" din cele două țări ar putea, de asemenea, "facilita pregătirea și răspunsul la posibila reacție a Rusiei".

În cadrul discuțiilor privind ceea ce ar însemna aderarea la alianță, Guvernul finlandez a declarat că asta va crește prezența militară a NATO în țară, spunând pe de altă parte că "aderarea nu va obliga Finlanda să accepte arme nucleare, baze permanente sau trupe pe teritoriul său".

În raport se precizează că această abordare este similară cu cea din acordul pe care îl au Norvegia și Danemarca, țări membre NATO, acord care nu permite "trupe permanente, baze sau arme nucleare ale Alianței pe teritoriul lor pe timp de pace".

"Contribuția Finlandei la apărarea colectivă a Alianței" va fi negociată în timpul procesului de aderare, s-a mai menționat în raport. (sursa: AICI)