Fața hâdă a Armatei Ruse ”Eliberatoare”: violuri, crime și torturi inimaginabile în Ucraina ocupată

Încă din primele săptămâni scurse de la invadarea Ucrainei, autoritățile ucrainene au raportat „numeroase cazuri” de femei violate de armata rusă. Primele dovezi ale victimelor au apărut deja în mass-media. Unele cazuri sunt recunoscute de organizațiile internaționale pentru drepturile omului. 

Primele acuzații aduse armatei ruse în privința violenței sexuale au început să se audă la începutul lunii martie. Oficialii ucraineni au vorbit despre acest lucru în diferite grade de detaliu. Unul dintre primii care a vorbit public despre acest lucru a fost ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Dmitri Kuleba. „Când bombele cad asupra orașelor, când soldații ruși violează femei în orașele ucrainene, atunci, desigur, este dificil să vorbim despre eficiența dreptului internațional”, a spus oficialul pe 4 martie.

Ulterior, Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a scris pe 22 martie, pe pagina sa de Facebook, că procuratura „primește informații despre crimele sexuale ale armatei ruse din teritoriile ocupate”. Venediktova a dat detalii doar despre unul dintre presupusele cazuri în care suspectul a fost identificat. Potrivit Venediktova, în districtul Brovarsky din regiunea Kiev, un militar rus „a ucis un bărbat neînarmat și i-a violat în mod repetat soția”. „Acest monstru a pătruns într-o casă privată și l-a împușcat pe proprietar. După aceea, ocupantul beat, împreună cu colegul său, au violat în mod repetat soția civilului ucis, în timp ce o amenințau cu violența și cu armele. Ei au amenințat chiar și copilul care se afla împreună cu victima ”, a scris Venediktova.

Reprezentantul Radei ucrainene, Maria Mezentseva, a detaliat pe 31 martie, într-un interviu pentru Sky News, povestea unei femei care, potrivit acesteia, a fost supusă violenței sexuale. Deputatul a declarat că astfel de „victime sunt de fapt mult mai multe”. Mezentseva nu a spus cum a aflat despre celelalte victime. Dar ea a promis că în curând vor fi oferite mai multe date.

Activiștii ucraineni pentru drepturile omului au vorbit și ei despre violuri, torturi și crime în teritoriile ocupate. Pe 9 martie, directorul executiv al Centrului de Acțiune Anticorupție din Kiev, Daria Kaleniuk, a postat pe Twitter informații despre două violuri în regiunea Kiev. „Prietenele mele, două fete tinere, au fost capturate, torturate, violate și apoi ucise. Una dintre ele este un medic strălucit, cealaltă a fost doctorand”, a citat activistul pentru drepturile omului, mărturia prietenei sale.

Președintele La Strada Ucraina, Katerina Cherepakha, a declarat că, printre mărturiile culese de personalul ONGului său, se numără și declarații privind cazuri de viol în grup, agresiune sub amenințarea armei și viol comis în fața copiilor.

„Linia noastră fierbinte a primit mai multe apeluri de la femei și fete care caută ajutor, dar în cele mai multe cazuri este imposibil din punct de vedere fizic să le ajutăm. Nu am putut ajunge la ele din cauza luptei”, a spus Katerina, adăugând: „Mă tem că ceea ce aflăm este doar vârful aisbergului”.

Cazuri de viol în teritoriile ocupate au fost, de asemenea, raportate jurnaliştilor de către locuitorii diverselor așezări ocupate vremelnic de armata rusă. Pe 4 martie, o locuitoare din Herson, Svetlana Zorina, a declarat pentru postul american de televiziune CNN că armata rusă ar fi violat femei ucrainene: „Au început deja să ne violeze femeile. Au existat informații de la oameni pe care îi cunosc personal despre o tânără de 17 ani. I s-a întâmplat și apoi au ucis-o”, a spus Zorina. 

Ziarul britanic The Times a publicat pe 28 martie povestea unei femei care, potrivit acesteia, a fost supusă violenței sexuale. Jurnaliștii britanici au menționat faptul că femeia a fost de acord cu interviul cu un singur scop: acela de a înlătura ideea că „rapoartele de viol sunt prea șocante pentru a fi adevărate”.

Folosind pseudonimul Natalya, femeia a povestit a spus unui reporter că se afla în casa ei, într-un sat de lângă Kiev, când a auzit pași în afara casei și a sunat o împușcătură. O clipă mai târziu, soțul ei zăcea mort. Doi soldați ruși au intrat în casă, s-au apropiat de ea, unul i-a pus un pistol la cap și a anunțat-o: „L-am împușcat pe soțul tău pentru că era nazist”. După aceea, doi soldați au violat-o în mod repetat, în timp ce fiul ei de 4 ani plângea în camera alăturată, potrivit The Times. „Aș fi putut să tac, dar când am ajuns la poliție, sora soțului meu m-a forțat să vorbesc și nu a mai existat cale întoarcere”, a mai precizat Natalya, adăugând: „Înțeleg că mulți oameni care au fost răniți continuă să tacă pentru că le este frică. Mulți oameni nu cred că se întâmplă lucruri atât de groaznice”.

Amnesty International a raportat că până la 17 martie nu existau informații despre cazuri verificate de viol asupra cetățenilor ucraineni de către armata rusă. O altă organizație internațională Human Rights Watch, care investighează încălcările drepturilor omului în peste 70 de țări ale lumii, a documentat până la 3 aprilie mai multe cazuri de „crime de război comise de armata rusă pe teritoriul pe care l-a ocupat”. „Cazurile pe care le-am documentat reprezintă o brutalitate și violență deliberată fără precedent împotriva civililor ucraineni”, a declarat Hugh Williamson, directorul Human Rights Watch în Europa și Asia Centrală. Printre aceștia există și un caz de viol repetat în regiunea Harkov. Organizația a oferit o descriere detaliată a acestei infracțiuni:

Pe 13 martie, un soldat rus a bătut și a violat în mod repetat o femeie de 31 de ani în satul Malaya Rogan, regiunea Harkiv, aflat atunci sub controlul trupelor ruse. Femeia a spus că trupele ruse au intrat în sat pe 25 februarie. Din acel moment, localnicii - în mare parte femei și fete - s-au refugiat în subsolul școlii din localitate. Femeia, la care se face referire în raport cu numele fals Olga, se afla acolo cu fiica ei de 5 ani, mama ei, sora de 13 ani și fratele de 24 de ani. Pe la miezul nopții de 13 martie, un soldat rus a spart o sticlă, a intrat în subsol și a ordonat tuturor să se alinieze. Femeia stătea în picioare ținându-și fiica adormită în brațe. I-a spus să-i dea fata, dar ea a refuzat (...) Apoi militarul i-a spus Olgăi să-l urmeze. A dus-o într-o sală de clasă de la etajul doi. 

„Mi-a spus să-i fac sex oral. În tot acest timp a ținut pistolul la tâmplă sau mi-a pus-o la față. A tras de două ori în tavan și a spus că este pentru a-mi oferi mai multă „motivare””, a spus victima. „În timp ce mă îmbrăcam, soldatul mi-a spus că este rus, avea 20 de ani și se numește ... . A spus că îi amintesc de fata cu care a mers la școală”, a mai declarat victima violului. Soldatul i-a spus să meargă la pivniță și să-și ia lucrurile pentru a putea rămâne în clasă cu el, dar ea a refuzat. După aceea, el a scos un cuțit și i-a spus să facă ceea ce i-a cerut dacă vrea să-și vadă copilul din nou. Soldatul a violat-o din nou, i-a pus un cuțit la gât și i-a tăiat pielea de pe gât, pe obraz și i-a tăiat o parte din păr, după care a lovit-o în față cu o carte și a pălmuit-o de mai multe ori.

Fotografiile pe care le-a distribuit Human Rights Watch pe 19 și 20 martie arată urme de tăieturi și vânătăi pe gât și pe față. De menționat că organizația Human Rights Watch a monitorizat anterior ceea ce se întâmplă pe teritoriul Ucrainei. De exemplu, în 2014, după începutul conflictului din Donbass, Human Rights Watch a raportat că trupele ucrainene au folosit bombe cu dispersie interzise pentru a bombarda Donețk. Și un raport din 2016 a analizat modul în care atât trupele ucrainene, cât și cele ruse au efectuat atacuri nediscriminatorii sau deliberate asupra școlilor din estul Ucrainei.

Kremlinul a negat în mod repetat toate astfel de acuzații împotriva armatei ruse. Deja la 1 martie, secretarul de presă al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a negat implicarea soldaților ruși în crime de război de pe teritoriul Ucrainei.

„Respingem categoric acest lucru”, a spus Peskov ca răspuns la o întrebare a jurnaliştilor, spunând că datele privind victimele civile în Ucraina ar putea fi „o consecință a acțiunilor naționaliștilor ucraineni”.

În același mod, pe 5 aprilie, Peskov a negat acuzațiile privind implicarea soldaților ruși în crimele de la Bucha, în regiunea Kiev. Pe lângă faptul că după plecarea armatei ruse au apărut fotografii cu cadavrele civililor uciși pe străzile orașului, în presa ucraineană au fost publicate și noi acuzații de viol.

„Insistăm în continuare că orice acuzație împotriva părții ruse, împotriva armatei ruse, nu este doar nefondată, dar acesta este un spectacol bine regizat, nimic mai mult decât un spectacol tragic”, a spus Peskov, comentând despre ceea ce s-a întâmplat la Bucha.

Violența sexuală a însoțit adesea diverse războaie și conflicte în istorie și, conform dreptului internațional modern, este considerată o crimă de război. Informațiile despre astfel de incidente sunt incluse în rapoartele privind respectarea drepturilor omului în timpul conflictelor.

Problema violenței sexuale în timpul conflictelor militare a fost deja ridicată în Consiliul de Securitate al ONU. În aprilie 2019, consiliul a adoptat o rezoluție pentru combaterea violenței sexuale în războaie. 13 țări membre ale Consiliului de Securitate au votat pentru, în timp ce Rusia și China s-au abținut. 

Rezoluția subliniază necesitatea de a investiga astfel de crime și de a oferi sprijin și asistență cuprinzătoare femeilor și fetelor afectate. În același timp, la insistențele Rusiei, din document a fost exclusă clauza privind acordarea oportunității de a avorta femeilor care au rămas însărcinate ca urmare a violului. În caz contrar, Rusia a amenințat că va bloca rezoluția.