Ucraina vrea un fel de NATO mic care să-i garanteze securitatea statală. Necunoscutele unui astfel de scenariu. Rusia aude doar ce vrea să audă și prezintă o retragere rușinoasă drept un act de ”bunăvoință”


Ucraina vrea un fel de NATO mic care să-i garanteze securitatea statală. Necunoscutele unui astfel de scenariu. Rusia aude doar ce vrea să audă și prezintă o retragere rușinoasă drept un act de ”bunăvoință”

Ucraina își dorește un mecanism între NATO și ONU care să își asume o intervenție militară în apărarea sa în termen de 72 de ore. Cu alte cuvinte, un NATO mai mic care să-i asigure securitatea, punctează istoricul și jurnalistul George Damian, într-o analiză postată pe Facebook. 

El explică faptul că e destul de greu de imaginat un tratat colectiv de securitate precum cel propus de Ucraina, și mai greu de imaginat că toate țările enumerate – SUA, Marea Britanie, Franța, China și Rusia la care să se adauge Turcia, Germania, Canada, Italia, Polonia și Israel – vor fi dispuse să semneze un astfel de tratat. 

”Practic cartoful fierbinte este aruncat în mâinile țărilor occidentale care vor trebui să dea un răspuns și sunt astfel atrase în negocierile dintre Ucraina și Rusia. Vor accepta această implicare? În ce formă? Se va schimba formatul negocierilor ruso-ucrainene și se vor alătura toate statele mai sus menționate?”, întreabă George Damian, a cărui analiză o prezentăm în integralitate în cele ce urmează: 

”Ucraina a cerut un fel de NATO/ONU mai mic care să-i garanteze securitatea, este așteptat răspunsul lui Putin. A 34-a zi de război în Ucraina

1. Delegația Ucrainei a făcut ieri publice condițiile pentru încheierea războiului, menite să satisfacă solicitările Rusiei:

a) Din punctul de vedere al securității Ucraina dorește încheierea unui tratat multilateral la care să fie parte membrii Consiliului de Securitate ONU (SUA, Marea Britanie, Franța, China și Rusia) la care să se adauge Turcia, Germania, Canada, Italia, Polonia și Israel (se pot alătura și alte țări). Acest tratat de colectiv de securitate ar trebui să acționeze după modelul articolului 5 din tratatul NATO, în cazul în care Ucraina este atacată, după consultări care nu trebuie să dureze mai mult de trei zile, partenerii vor trimite trupe în Ucraina, vor pune în funcțiune un spațiu de interdicție aeriană și vor aproviziona Ucraina cu armament și muniție.

b) Statutul de neutralitate: pe teritoriul Ucrainei nu vor fi desfășurate contingente militare străine și nu vor fi instalate baze militare străine, Ucraina nu se va alătura nici unei alianțe politico-militare.

c) Țările garante ale securității Ucrainei vor susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

d) Chestiunile teritoriale: problema Crimeei va fi rezolvată în termen de 15 ani prin negocieri Kiev-Moscova, sub angajamentul renunțării la o soluție militară, doar pe căi politice și diplomatice. Problema Donețkului și Luganskului ar urma să fie tratată în același mod.

e) Punctele de mai sus vor fi supuse unui referendum și vor fi adoptate de Parlamentul de la Kiev după ce se va produce retragerea trupelor ruse pe aliniamentele dinainte de declanșarea luptelor din 24 februarie.

2. Negociatorul șef al Moscovei Vladimir Medinsky a declarat după negocierile de ieri că a primit propunerile scrise ale Ucrainei pentru un statut neutru, ne-aliniat și ne-nuclear, inclusiv renunțarea la producția de arme de distrugere în masă, chimice și bacteriologice, și refuzul de a găzdui trupe și baze militare străine. Medinsky a subliniat că propunerile Ucrainei nu se referă la Crimeea și Donbas, a menționat că Rusia nu se opune aderării Ucrainei la UE. Medinsky a declarat la încheierea negocierilor că trupele ruse își vor reduce activitatea în zonele orașelor Kiev și Cernihov.

3. Câteva comentarii referitoare la punctele de negociere anunțate ieri. Ucraina își dorește un mecanism hibrid între NATO și ONU care să își asume o intervenție militară în apărarea sa în termen de 72 de ore. Destul de greu de imaginat un tratat colectiv de securitate precum cel propus de Ucraina, și mai greu de imaginat că toate țările enumerate mai sus vor fi dispuse să semneze un astfel de tratat. Pe de altă parte Ucraina își dorește un fel de NATO paralel în timp ce își asumă că nu va face parte din nici un bloc militar. Practic cartoful fierbinte este aruncat în mâinile țărilor occidentale care vor trebui să dea un răspuns și sunt astfel atrase în negocierile dintre Ucraina și Rusia. Vor accepta această implicare? În ce formă? Se va schimba formatul negocierilor ruso-ucrainene și se vor alătura toate statele mai sus menționate? (Chestia ar semăna cu un colocviu NATO/ ONU, de ce să fie dublate niște organisme deja existente?)(Presupunând că un număr de țări NATO intră în acest format de garanții de securitate pentru Ucraina, declanșarea unui război care să le implice va atrage și NATO?)

4. Din punctul de vedere al Rusiei propunerile Ucrainei pot fi văzute și astfel: mai întâi să vedem ce au de spus țările invocate și apoi discutăm. Cred că bizareria construcției diplomatice propuse de Ucraina convine de minune Moscovei. Faptul că toate condiționalitățile baroce de mai sus urmează să fie supuse unui referendum și aprobării Parlamentului de la Kiev ar putea fi un semnal de alarmă pentru Rusia (Moscova a transmis anterior că delegația sa are un mandat deplin pentru negocieri și nu înțelege sensul condiționării acestora de un referendum). Trupele ruse controlează în acest moment regiunile administrative Herson (apă pentru Crimeea) și Zaporojie (culoar terestru pentru Crimeea) – va accepta Putin să își retragă trupele de acolo? Declarația lui Medinsky indică faptul că Moscova aude ce își dorește să audă, iar „gestul de bunăvoință” cu reducerea acțiunilor militare din zonele Kiev și Cernihov nu este chiar un gest de bunăvoință, ci exploatarea unei ocazii de a justifica retragerea trupelor dintr-o zonă de unde nu mai aveau șanse de succes. (Nu este clar care va fi statutul limbii ruse în Ucraina, acesta fiind un punct extrem de sensibil pentru Moscova).

5. Toate semnalele de până acum (presiunile asupra administrației locale mergând până la răpiri, căutarea activă de colaboratori, introducerea rublei rusești, introducerea propriilor rețele de telefonie mobilă etc.) indică faptul că Rusia nu intenționează să se retragă din regiunile Herson și Zaporojie. Ultimul obstacol aici este cucerirea Mariupolului, care s-a dovedit în stare să reziste până acum și unde progresele forțelor ruse sunt minime, în ciuda atacului extrem de violent care practic a distrus orașul.

6. Ministrul rus al Apărării Șoigu a declarat ieri că forțele ruse se vor concentra asupra eliberării Donbasului, după ce operațiunile din restul Ucrainei și-au atins scopul, respectiv reducerea capacității de luptă a armatei ucrainene.

7. În cursul zilei de ieri a continuat bombardarea orașului Cernihov, la Nikolaiev a fost lovită cu o rachetă clădirea administrației regionale, au fost ucise 9 persoane și rănite alte 22. Au continuat ieri bombardamentele asupra orașului Harkov.

8. Surse din Belarus au indicat faptul că trupele ruse au început de ieri să se retragă din zona Kievului, fapt confirmat și de surse americane. În același timp surse ucrainene semnalează o mare concentrare de vehicule militare ruse în zona Kursk, un număr mult mai mare decât cel dinainte de 24 februarie.

9. Forțele ruse au continuat atacurile asupra localităților din zona orașelor Izium și Rubijne, continuând încercare de a prelua controlul asupra regiunilor administrative Donețk și Lugansk, de asemenea au continuat luptele în orașul Mariupol unde forțele ruse încearcă în continuare izolarea forțelor ucrainene în două sectoare separate.

10. Militari ruși l-au reținut ieri pe primarul localității Berislav, Aleksandr Șapovalov și pe primarul din Hola Pristan, Aleksandr Babici – ambele localități din regiunea Herson.

11. Parlamentul Ucrainei a înregistrat o propunere legislativă prin care folosirea în public a literei „Z” în sensul manifestării sprijinului pentru invazia rusă va fi pedepsită cu închisoare de până la 5 ani”.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.