Generalul ucrainean de poliție Viaceslav Abroskin, apropiat al Batalionului Azov, le propune rușilor să-l ia prizonier în schimbul copiilor-ostatici din Mariupol. „Vă rog să mă lăsaţi să intru în Mariupol pentru a-i strânge pe copii şi a organiza plecarea lor. Am nevoie de trei zile. La ultimul punct de control, mă voi preda"

Generalul ucrainean Viaceslav Abroskin, apropiat al controversatului Batalion Azov și aflat, după propriile declarații pe lista neagră a rușilor, s-a oferit să se predea forțelor invadatoare, în schimbul eliberării copiilor blocați în orașul Mariupol. 

„Le-am promis locuitorilor din Mariupol că, în caz de război voi apăra orașului împreună cu Azov. (…) Astăzi în oraşul complet distrus au mai rămas mulţi copii, care, dacă nu sunt salvaţi acum, vor muri în următoarele zile, poate chiar ore. Mă adresez ocupanţilor ruşi, daţi-mi posibilitatea să scot copiii din Mariupol, iar în locul copiilor care mai sunt încă în viaţă mă ofer ostatic. Da, vă rog să mă lăsaţi să intru în Mariupol pentru a-i strânge pe copii şi a organiza plecarea lor. Am nevoie de trei zile în oraş. La ultimul punct de control la întoarcere, mă voi preda", a transmis el prin Facebook.

În calitate de general de poliţie, Abroskin le aminteşte ruşilor că el a organizat între 2014 şi 2016 riposta Kievului împotriva rebelilor separatişti proruşi şi militarilor ruşi care acţionau în Donbas.

„Figurez pe tot felul de liste ale voastre cu sancţiuni. M-aţi dat în urmărire. Aţi organizat o tentativă de asasinat la adresa mea pentru a mă elimina. Zeci dintre ai voştri au fost ucişi, iar mii de complici ai voştri au fost reţinuţi prin concursul meu nemijlocit. Eu sunt tocmai acel general care este poate cel mai apropiat de faimosul regiment 'Azov'. A fost iniţiativa mea personală. Viaţa mea îmi aparţine numai mie şi o ofer în schimbul vieţii copiilor care au mai rămas în viaţă în Mariupol", scrie generalul ucrainean.

Abroskin revine apoi, la aceeași postare, cu o completare precizând că sunt mai mulți ofițeri care sunt dispuși să facă același gest și, împreună cu el, să se predea rușilor în schimbul eliberării civililor din orașul aflat de mai bine de trei săptămâni sub bombardamentele rușilor. 

Responsabil pentru masacrul din Mariupol și distrugerea orașului ar fi generalul-colonel rus Mihail Mizinţev (foto jo), o brută despre care se spune că își umilește adesea subordonații, ba chiar îi torturează. Mizințev a fost implicat în cele mai violente războaie, înainte de invazia din Ucraina, fiind responsabil de orchestrarea strategiei militare a Rusiei în Siria. Potrivit unor estimări ale unei organizații pentru drepturile omului din Siria, atacurile aeriene ale rușilor, în sprijinul forțelor fidele tiranului sângeros Bashar al-Assar, ar fi ucis numai în Alep peste 1600 de civili.

Mihail Mizinţev

Imagini recente realizate din satelit și cu drona arată că Mariupolul este afectat într-o proporție foarte mare de atacurile lansate de ruși, majoritatea blocurilor înalte din oraș fiind distruse sau grav avariate de bombardamente.

Înainte de invazia rusă, Mariupol, oraş din sud-estul Ucrainei, de mare importanță strategică, avea circa 450.000 de locuitori. Potrivit ultimelor estimări, menționate și de președintele ucrainean Volodimir Zelenseki, în acest moment, în oraș s-ar mai aflat în jur de 100.000 de civili. Orașuș este lipsit de apă curentă, energie electrică și sunt probleme serioase cu hrana.

Primăria oraşului Mariupol a estimat, pe baza unor relatări ale martorilor, că aproximativ 300 de persoane au murit în clădirea teatrului local, bombardată de aviaţia rusă la 16 martie în timp ce sute de persoane se adăposteau înăuntru.

„Unii martori au informaţii conform cărora circa 300 de persoane au murit în Teatrul Dramatic din Mariupol în urma unui bombardament al unui avion rus. Încă nu ne vine să credem. Încă vrem să credem că toată lumea a reuşit să scape. Însă mărturiile celor care se aflau înăuntrul clădirii în momentul acestui act terorist spun contrariul", a scris vineri primăria din Mariupol pe contul său de Telegram

Clădirea era folosită ca unul din principalele adăposturi din oraşul asediat Mariupol, dar a fost lovită de un atac aerian al Rusiei la 16 martie.

Estimările privind numărul de persoane care se adăposteau în teatru variază între 800 şi 1.300.

Fotografii aeriene făcute înainte de atac au arătat că în faţa şi în spatele clădirii teatrului, pe pământ, era scris cu litere mari cuvântul 'copii' în rusă.

Batalionul Azov – informații esențiale

Înființat în 2014 după ce Rusia a anexat Crimeea, Batalionul Azov este una dintre structurile militare din Ucraina care opune rezistență în fața invaziei Armatei Rusiei, acționând în special în Mariupol. 

Numele face referire la Marea Azov, astăzi în mare sub controlul Rusiei, de la anexarea Crimeei. Batalionul a luptat împotriva forțelor separatise pro-ruse din Donețk, remarcându-se mai ales când luptătorii săi au recucerit orașul Mariupol de la separatiștii pro-ruși în 2014. 

Mai mulți dintre membrii săi au fost acuzați de crime de război și tortură.

Pe teren militar, Ucraina a integrat Azov în Garda sa Națională, în toamna aceluiași an. 

După unele estimări, Batalionul Azov ar avea, astăzi, aproximativ 900 de membri, după altele chiar și câteva mii. Garda Națională numără în jur 46.000 de militari, ceea ce înseamnă că un procent nesemnificativ din trupele sale efective sunt din gruparea Azov. Raportat la întreaga armată a Ucrainei, luptătorii Azov sunt 0,3%, fapt care nu a împiedicat însă propaganda rusă să-i indice drept unul dintre motivele invaziei.

Fondatorul mișcării paramilitare este Andrei Bilețki, 42 de ani, fost parlamentar, fost membru în mai multe partide, adept al curentului extremist „supremația albă”. În 2010, el susținea că trebuie ca „rasele albe ale lumii să conducă o cruciadă finală împotriva untermenschenilor (n.r. – a raselor inferioare), conduse de semiți”.

Batalionul Azov are și un partid de extremă dreapta, fondat în 2016 de către Bilețki, cel poreclit „Conducătorul Alb”. La alegerile din 2019, formațiunea extremistă a obținut doar 2% dintre voturi, nereușind astfel să ajungă în Parlament.

În 2015, purtătorul de cuvânt al Batalionului Azov, Andrei Diachenko, a recunoscut că în cadrul grupării paramilitare există recruți neonaziști. Totuși, gruparea a negat aderarea la ideologia neonazistă, deși simbolurile se găsesc pe uniforme și pe trupurile membrilor, sub formă de tatuaje.

În 2018, Batalionul Azov a patrulat pe străzile din Kiev sub pretextul restabilirii ordinii în Capitală. Printre victimele grupării s-au numărat cetățeni de etnie romă și persoane LGBT.

Regimentul Azov a fost acuzat de încălcarea dreptului internațional umanitar, într-un raport din 2016 al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al ONU.

Tot în 2016, Facebook a etichetat regimentul drept o „organizație periculoasă”. Iar batalionul Azov a fost interzis pe platformele deținute de Facebook în 2019. În clasamentul Facebook, batalionul Azov se afla pe același nivel cu grupuri ca ISIS sau Ku Klux Klan. 

Editorialistul american Allan Ripp, de la NBC News, a realizat un editorial în care a menționat că problema existenței ideologiei naziste în Ucraina, în special în trecut, reprezintă o realitate. Totodată, a specificat că acuzațiile lui Putin, cu privire la „denazificare”, reprezintă un delir, în condițiile în care președintele Zelenski este evreu.