Date sociologice fără precedent în Finlanda: Cetățenii cer de urgență luarea unei decizii privind aderarea la NATO. Procentul celor ce vor să urmeze calea euro-atlantică

Sprijinul public din Finlanda pentru aderarea la NATO s-a dublat în mai puțin de un an, pentru prima dată din 1984 existând o majoritate a cetățenilor ce se exprimă în favoarea parcursului euro-atlantic. 

Forumul finlandez de afaceri și politici EVA a colectat date de două ori pe an, timp de aproape 40 de ani, pentru a urmări atitudinile și valorile cetățenilor ce țin de sfera politică, economică, a relațiilor externe, a mediului, respectiv a bunăstării. Interesul cel mai sporit se manifestă cu privire la tema aderării Finlandei la NATO.

Rezultatele din toamna anului 2021 relevau că doar 26% din populație susținea aderarea la NATO, însă în urma invaziei rusești din Ucraina procentul a crescut la 60%. Același procent de finlandezi susțin luarea unei decizii în acest an cu privire la această chestiune.

De-a lungul timpului, sprijinul pentru aderarea la NATO rămăsese scăzut, recordul anterior datând din toamna anului 1998, la acea vreme doar 28% din populație susținând parcursul euro-atlantic. 

Astfel, pe parcursul ultimului studiu, s-a subliniat că invadarea Ucrainei de către Rusia este responsabilă pentru schimbarea radicală a opiniei la nivelul populației. 

"Schimbarea este fără precedent, atât în ceea ce privește dimensiunea, cât și viteza schimbării opiniei populației", a menționat EVA. 

Sondajul a eșantionat peste 2.000 de răspunsuri dintr-o gamă de vârste cuprinse între 18 și 79 de ani.

"Schimbarea de atitudini observată în sondaj este rezultatul reacției finlandezilor la schimbarea mediului de securitate. Pare să fi fost lăsată fără fundație vechea filozofie a politicii de securitate, care dominase în Finlanda de mulți ani", a mai transmis EVA. 

Finlanda și Rusia împărtășesc o istorie deosebit de ostilă, culminând în special cu Războiul de Iarnă din 1939, în timpul căruia Uniunea Sovietică a încercat să invadeze Finlanda la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Uniunea Sovietică a suferit pierderi devastatoare estimate între 126.000 și 168.000 de soldați morți sau dispăruți. Finlanda a pierdut doar 26.000 de militari.

Uniunea Sovietică a invocat preocupările de securitate și a cerut Finlandei un teritoriu de graniță, creând chiar un Guvern comunist finlandez, de tip marionetă, instituind astfel Republica Democrată Finlandeză, acțiuni pe care sovieticii le-au folosit ca justificare pentru a invada Finlanda.

Doar sovieticii au recunoscut Republica Democrată Finlandeză, așa cum este cazul Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk. (sursa: Fox News)