"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Doctorița americană Janette Nesheiwat, care conduce o misiune medicală în Ucraina, mai precis în Liov, a relatat pentru Fox News experiența copleșitoare, de-a dreptul șocantă, prin care a trecut în timp ce-i trata pe ucrainenii care au reușit să fugă din calea invadatorilor ruși.
Aceasta a vorbit despre lipsurile cu care se confruntă din punct de vedere medical, precizând că nu dispune de toate instrumentele și medicamentele necesare în tratarea pacienților. În acest sens, doctorița americană a lansat un apel către administrația Biden să ofere sprijinul necesar.
Pe de altă parte, Janette Nesheiwat a precizat că "a fost hărțuită și aproape atacată de un grup de sabotori sau spioni ruși", aceasta având noroc într-un final că un marinar american ieșit la pensie a intervenit pentru a o proteja. Însă, invadatorii ruși care au hărțuit-o au plecat cu o parte din proviziile medicale.
"Pot face o supoziție: președintele rus Vladimir Putin nu atacă doar din cer și cu artilerie instituțiile medicale din zonele de război, ci a trimis bandiți pentru a hărțui și intimida profesioniștii medicali străini precum mine, care se află pe teren și care încearcă cu disperare, în condiții dificile, să ajute. Putin face totul cât mai dificil posibil, interferând cu asistența noastră medicală. Nu am cuvinte pentru a descrie cât de josnic este asta", a zis aceasta.
Astfel, doctorița Janette Nesheiwat a solicitat administrației Biden să ofere și un cadru de securitate pentru ca personalul medical să-și poată desfășura activitatea.
Redăm relatarea completă a doctoriței Janette Nesheiwat:
"Sunt un medic american care tratează în prezent ucraineni nevinovați disperați — femei, copii și bătrâni — care au avut norocul să scape de armata rusă fugind la Liov, în vestul Ucrainei, apoi mai departe în alte țări.
Am ajutat la organizarea unei misiuni medicale în Ucraina/Polonia pentru că asta este chemarea lui Dumnezeu, cea de a sluji. Sunt binecuvântată să fiu medic și să am grijă de ceilalți și am simțit că trebuie să îi ajut pe cei care au nevoie.
Medicii de aici din Liov au nevoie de ajutorul administrației Biden și avem nevoie de el acum. A nu oferi instrumente și resurse înseamnă a tolera crima și a contribui la perturbarea a milioane de vieți.
Un pacient fragil, în vârstă de 84 de ani, a fugit de la casa sa din Herson după ce a fost bombardată și distrusă de artileria rusă. Mi-a spus că nu a mâncat de patru zile și că e confuz. Suferea de dureri în piept și ne-am grăbit să găsim un defibrilator și un aparat EKG. Aparatul EKG a fost însă din anii 1970. Pacientul a murit.
Avem nevoie de defibrilatoare și EKG, acum!
Un chirurg ortoped din Kiev care operează soldații ucraineni răniți mi-a zis că are nevoie disperată de materiale chirurgicale. Nu avem ceea ce îi trebuie.
Avem nevoie de instrumente chirurgicale, acum!
Un alt pacient suferea de o boală virală care probabil a fost contractată într-un tren aglomerat. Pacientul a avut vărsături severe și diaree - aceste simptome fiind potențial mortale într-o zonă de război, întrucât duc la deshidratare extremă. Am reușit să găsesc câteva sticle de Zofran, un medicament simplu care se adresează tocmai acestor simptome. Dar nu ne-a ajuns.
Avem nevoie de medicamente de bază, acum!
Avem nevoie și de protecție – protecție fizică!
Nu sunt doar bombe care cad din cer în Ucraina. Facilitățile medicale, spitalele, școlile și cadrele medicale sunt atacate.
Rușii vor ataca, vor ucide și vor fura proviziile.
La rândul meu am fost hărțuită și aproape atacată de un grup de sabotori sau spioni ruși. Inima îmi bătea cu putere. Eram mai speriată de un rus cu barbă aflat în fața mea decât atunci când o bombă a lovit la 8 mile depărtare de tabăra noastră din Liov.
Un marinar american ieșit la pensie a intervenit să mă protejeze. Acei ruși au dispărut, împreună cu o parte din proviziile noastre medicale.
Am fost supărată la început, dar m-am întrebat dacă au luat proviziile medicale pentru a-i trata pe tinerii soldați ruși naivi ce au fost răniți - toți suntem oameni și orice pierdere a unei vieți este tragică.
Pot face o supoziție: președintele rus Vladimir Putin nu atacă doar din cer și cu artilerie instituțiile medicale din zonele de război, ci a trimis bandiți pentru a hărțui și intimida profesioniștii medicali străini precum mine, care se află pe teren și care încearcă cu disperare, în condiții dificile, să ajute. Putin face totul cât mai dificil posibil, interferând cu asistența noastră medicală. Nu am cuvinte pentru a descrie cât de josnic este asta.
Trauma emoțională și psihologică afectează pe toată lumea, în special pe cei care fug din zonele active de luptă. Pe lângă rănile mirositoare grav infectate, fracturile, unii dintre pacienții mei aveau tensiune arterială mortală 220/120.
Un pacient a încercat să se sinucidă, chiar și după ce a scăpat din zona activă de război. Rănile lui autoprovocate au fost tratate. El nu este singurul în această situație.
Suferința este extremă.
L-am întrebat pe unul dintre pacienții mei care a fugit din Sumy: care a fost cea mai dificilă parte a călătoriei tale? Mi-a spus că trenul ei a fost atacat și mitraliat.
Într-o dimineață, în timp ce lucram în cortul medical mobil de la gara din Liov, un conductor de tren s-a repezit spre mine, m-a prins de mână și m-a dus la șina de tren pentru a îngriji o femeie prăbușită care avea nevoie de asistență medicală.
În ciuda lipsei de provizii, în ciuda lipsei de securitate și în ciuda terorii, există momente de speranță, oricât de trecătoare ar fi.
Am tratat o fetiță de 8 ani care prezenta o rănire complexă a degetului pe care a suferit-o când a scăpat de forțele militare ruse. Degetul era zdrobit, umflat, infectat, prezenta un risc major de pierdere, dar l-am salvat. De asemenea, un copil subnutrit, aflat în dificultate, primește acum îngrijirea de care are nevoie.
Eu și colegii mei suntem în pericol. Suntem dispuși să ne asumăm acest risc. Dar avem nevoie de provizii. Avem nevoie de medicamente. Avem nevoie de echipament chirurgical. Și avem nevoie de un anumit cadru de securitate pentru a ne putea face treaba. Avem nevoie ca administrația Biden să ofere rezultate!
În timp ce lucram în Liov, s-au activat sirenele de alarmă pentru raid aerian. A fost suprarealist, un milion de gânduri mi-au trecut prin cap. Eram la gară îngrijind pacienți -- a trebuit să ne adăpostim sub tunel, era frig și întuneric.
În timp ce eram în subteran, m-am întrebat: cât de sigur este să fii acolo sub pământ? Vom fi prinși de dărâmături? Îmi voi mai vedea familia?
Câteva zile mai târziu, în timp ce zăceam în sacul de dormit, am auzit din nou sirenele. Din păcate, de data aceasta rușii nemiloși au lovit Liovul, la câteva mile distanță de mine.
Am putut vedea un nor masiv de fum gri. După ce s-a terminat alerta, am mers cu mașina la unitatea medicală mobilă la care lucram în gara în care veneau refugiați.
Am vrut să ajutăm pacienții despre care știam că sunt în tren de zile întregi și care ar fi bolnavi sau răniți, fără medicamente sau care au nevoie de îngrijirea rănilor.
Este atât de sfâșietor să vezi persoane inocente în acest mod.
Putin a bombardat spitalele de copii și maternitățile -- asta înseamnă că nimic nu este interzis pentru el. El lovește fără a ține seama de viețile omenești. Nu există nicio pedeapsă care ar putea fi vreodată suficientă pentru a compensa acest prejudiciu ireparabil.
O refugiată care a scăpat recent din Kiev, pe nume Svetlana, a recitat o poezie colegilor mei, iar eu lucram aici, la Liov, cu lacrimi șiroindu-mi pe față. Ea și-a explicat situația: era ușurată că era în viață, dar devastată că țara ei era distrusă bucată cu bucată.
America este cea mai capabilă țară. Ar trebui să facem cel mai mult pentru a sprijini Ucraina, pentru a ajuta la reducerea suferinței și pentru a salva vieți.
America este o țară a compasiunii. Are generozitatea spiritului și capacitatea de a oferi ceea ce are nevoie Ucraina.
Acum este momentul să ne îndeplinim promisiunea compasiunii americane".
Vedeți video:
