Agenția Spațială Europeană a decis suspendarea misiunii ruso-europene ce viza trimiterea unui rover pe Marte

Agenția Spațială Europeană a anunțat joi, 17 martie, că a suspendat misiunea ruso-europeană ce viza trimiterea unui rover către Marte. Decizia a fost luată pe fondul invaziei desfășurate de Rusia în Ucraina. 

"Deplângem profund victimele și consecințele tragice ale agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Deși recunoaștem impactul (deciziei - n.red.) asupra explorării științifice a spațiului, ESA este pe deplin aliniată cu sancțiunile impuse Rusiei de statele sale membre", a transmis ESA într-un comunicat.

Consiliul de conducere al ESA "a recunoscut imposibilitatea actuală de a desfășura cooperarea în curs cu (agenția spațială a Rusiei) Roscosmos în misiunea rover ExoMars, ce avea lansarea în septembrie 2022, iar astfel a mandatat directorul general al ESA să ia măsurile corespunzătoare pentru suspendarea activităților de cooperare", s-a mai transmis în comunicat. 

În pofida suspendării misiunii pe Marte, ESA a precizat că programul Stației Spațiale Internaționale "continuă să funcționeze la nivel nominal. Scopul principal este de a continua operațiunile sigure ale ISS, inclusiv menținerea siguranței echipajului".

În prezent, la bordul avanpostului care orbitează se află patru astronauți NASA, doi cosmonauți ruși și un astronaut european.

Având în vedere situația din Ucraina, directorul general al agenției va convoca o sesiune extraordinară a consiliului de conducere al ESA pe parcursul săptămânilor următoare "pentru a prezenta propuneri specifice statelor membre în sensul luării unor decizii", a conchis ESA în comunicat.

Roverul ExoMars, numit Rosalind Franklin după chimistul britanic a cărui activitate a fost fundamentală pe decodarea structurii ADN-ului, reprezintă a doua dintre cele două misiuni care compun programul ExoMars. Această misiune are menirea de a căuta urme de viață în atmosfera planetei Marte, dar și sub suprafața planetei, roverul fiind proiectat pentru a fora în solul marțian cu scopul de a accesa posibilul material organic care a fost bine conservat timp de 4 miliarde de ani.

Misiunea, plănuită inițial ca o cooperare cu NASA, a fost anulată în 2012, după ce agenția spațială americană s-a retras din proiect în urma reducerilor bugetare decise de administrația președintelui de atunci, Barack Obama. Agenția spațială rusă Roscosmos a intervenit în acel moment, luând locul NASA. Roscosmos a dezvoltat o platformă de aterizare pentru rover și trebuia să lanseze misiunea prin racheta sa Proton din Cosmodromul Baikonur din Kazahstan. Lansarea, programată inițial pentru 2018, a fost amânată pentru anul 2020 din cauza problemelor cu parașutele de aterizare, iar ulterior a fost reprogramată pentru finalul lunii septembrie 2022 din pricina pandemiei COVID. (sursa: AICI)

Foto 1: O reprezentare artistică a roverului Rosalind Franklin, pe care Europa intenționează să-l plaseze pe suprafața marțiană  

Sursa imagine 1: ESA/ATG medialab