Zelenski, între ciocan și nicovală. Scenariile negocierilor din Turcia. Inacceptabilele și obraznicele condiții ale Rusiei criminale. Ucraina NU e dispusă să accepte altceva decât o formă de neutralitate inserată în Constituție

Istoricul și jurnalistul George Damian analizează, pe Facebook, scenariile presupuse de prima rundă a noilor negocieri dintre Rusia și Ucraina, negocieri care urmează să aibă loc astăzi, în Turcia, la întâlnirea miniștrilor de Externe ai celor două țări, Lavrov, respectiv Kuleba. Este pentru prima oară când tratativele nu sunt găzduite de Belarus, aliatul agresor al Rusiei agresoare. 

Solicitările Kremlinului: neutralitatea Ucrainei, recunoașterea republicilor Donețk și Lugansk, recunoașterea anexării peninsulei Crimeea, demilitarizarea și așa-zisa ”denazificare” a Ucrainei. Aceasta în condițiile în care armata rusă nu este capabilă, după două săptămâni de război, nici măcar să reușească un control efectiv al regiunilor Donețk și Lugansk în limitele lor administrative. 

De partea cealaltă a baricadei, potrivit surselor de la Kiev citate în mai multe publicații, Ucraina nu este dispus să negocieze decât o formă de neutralitate (probabil prin modificarea Constituției și prin semnarea unui tratat internațional). 

Podul.ro vă prezintă în integralitate analiza istoricului și jurnalistului George Damian: 

”Liniile roșii ale negocierilor dintre Rusia și Ucraina. A 14-a zi de lupte în Ucraina:

1. Azi urmează să aibă loc în Turcia prima rundă de negocieri între ministrul ucrainean de externe Kuleba și cel rus Lavrov. Solicitările Rusiei: neutralitatea Ucrainei (cel mai probabil prin modificarea Constituției și un tratat internațional), recunoașterea republicilor Donețk și Lugansk în limitele administrative, recunoașterea anexării Crimeei, demilitarizarea Ucrainei și denazificare (ultimul punct ar însemna desființarea grupărilor naționaliste ucrainene și interzicerea prin lege a reînființării unor astfel de organizații). Ucraina e pregătită să discute doar primul punct, conform surselor ucrainene. Pe front, în acest moment Rusia nu a reușit să stabilească controlul asupra regiunilor Donețk și Lugansk în limitele lor administrative, acceptarea cererii referitoare la Donbas ar însemna o retragere a trupelor ucrainene din teritorii pe care le-au apărat cu succes. Mesajele lui Zelensky au construit o imagine cu elemente contradictorii: pe de o parte un dezastru provocat de invazia rusă, însoțită de distrugeri și un sentiment de urgență alături de o nevoie imperioasă de intervenție militară occidentală (supărările lui Zelensky pe NATO și țările occidentale la asta se referă, refuzul de a da curs cererii sale de intervenție militară occidentală, chiar dacă aceasta este formulată drept interdicție a spațiului aerian); pe de altă parte a fost clădită imaginea unei defensive ucrainene de succes, o rezistență la limită, dar o rezistență care a blocat înaintarea rușilor.

2. Zelensky se află în fața unei decizii între două extreme: a) acceptă cererile Rusiei și trebuie să găsească o cale să le „împacheteze” pentru consum intern, cu riscul de a-și spulbera imaginea aflată la cote maxime (sau se folosește de această imagine la cote maxime pentru a „vinde” o decizie total nepopulară, cu riscul să fie urmărit de întrebarea „de ce au murit atâția oameni dacă până la urmă am cedat?”) – b) respinge cererile Rusiei și continuă lupta, iar în această situație Rusia își va intensifica și mai mult presiunea militară asupra Ucrainei, riscul major fiind ca cererile viitoare ale Moscovei să fie și mai dure pentru a compensa pierderile în urma prelungirii luptelor. Impresia generală este că Zelensky nu va merge decis către nici una dintre aceste extreme, ci va căuta o cale care să-i permită să-și păstreze imaginea, va prezenta un set de concesii parțiale față de solicitările Moscovei pentru ca să poată spune ulterior că luptele continuă exclusiv din vina Rusiei. Pe de altă parte Zelensky va intensifica acuzele la adresa NATO și a statelor occidentale. Solicitările repetate de intervenție militară din partea NATO în Ucraina vor putea fi ulterior folosite drept scuze pentru eventualele cedări în fața Rusiei. Pe de altă parte Moscova își va menține o poziție inflexibilă față de pachetul de solicitări. Din punct de vedere militar Rusia s-a angajat mult prea mult în acest război, iar Putin are nevoie de o victorie clară în Ucraina, trebuie să poată spune rușilor că i-a eliberat pe frații lor din Donbas, iar la nivel internațional are nevoie de recunoașterea ucraineană a anexării Crimeei pentru a scăpa de statutul de „tâlhar internațional”. Putin pare dispus să arunce și mai multe forțe în Ucraina, urmând linia generală de distrugere pas cu pas a forțelor ucrainene indiferent de costuri. Ar fi o surpriză majoră anunțarea unui armistițiu în urma negocierilor de azi din Turcia, pe de o parte un semn că Zelensky este dispus să accepte fie și parțial cererile Moscovei, pe de alta ar fi un semn că Moscova nu este foarte dispusă să-și intensifice efortul militar din Ucraina.

3. Strategia bombardării orașelor ucrainene face ca situația civililor să se înrăutățească în continuare. A fost înregistrat ieri o explozie la maternitatea din Mariupol care a provocat 17 răniți din rândurile personalului și al pacienților. Oficialii ucraineni au anunțat că în Mariupol au fost uciși de tirurile de rachete și artilerie ale rușilor 1170 de civili, în același timp ONU a anunțat ieri că numărul civililor uciși în Ucraina a trecut de 500.

4. Înaintea negocierilor din Turcia forțele ruse și ucrainene au căzut de acord asupra unor coridoare de evacuare a civililor din mai multe orașe aflate sub asediu. Au fost repsectați termenii încetării focului și a fost reușită evacuarea civililor din orașul Sumî. Din periferiile Kievului nu a fost reușită evacuarea civililor din Bucea, Hostomel și Borodianka, au reușit să plece civili din Vorzel și Irpen. A fost blocată evacuarea civililor din Mariupol și Izium (lângă Harkiv), s-a reușit asta la Energodar și Volonvaha. În total 40.000 civili au fost evacuați ieri din zonele unde se duc lupte. Au continuat protesele civililor din orașul Berdiansk ocupat de armata rusă, sursele ucrainene susțin că militarii ruși au arestat 400 de civili ucraineni la Kherson.

5. Polonia a ales o cale bizară în intenția anunțată de a-și transfera avioanele Mig-29 în Ucraina. Este neclar de ce trebuie să le dea în custodia americanilor pentru ca aceștia să le transfere ucrainenilor, mult mai simplu ar fi ca piloții ucraineni să vină în Polonia și să le preia. Dincolo de bizareria metodei de transfer, nu este clar dacă ucrainenii chiar ar putea folosi avioanele acestea, de fabricație rusă, dar modificate pentru a fi compatibile cu standardele NATO. Inițiativa Poloniei pare mai mult un exercițiu de imagine ce i-a luat prin surprindere pe americani, care au refuzat să se implice în proiect”.