"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
• „Pașapoartele de aur” sunt „controversate din punct de vedere etic, juridic și economic și prezintă mai multe riscuri grave de securitate”
• Eurodeputații doresc norme comune la nivelul Uniunii Europene privind „vizele de aur” pentru a combate spălarea de bani și corupția
• Deputații cer o taxă asupra „vizelor de aur”, care să fie colectată la nivelul Uniunii
Îngrijorat că cetățenia UE este de vânzare, PE propune reguli comune pentru a combate problemele legate de „sistemele care acordă cetățenia/dreptul de ședere pe bază de investiții”.
Eurodeputații au adoptat miercuri un raport de inițiativă legislativă prin care îi cer Comisiei să facă o propunere legislativă în domeniu până la sfârșitul mandatului. Angajamentul luat de Comisie, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite ale Americii de a limita accesul la „pașapoarte de aur” pentru cetățenii ruși bogați care au legături cu guvernul a fost discutat în cadrul dezbaterii din plen de luni. Textul a fost adoptat cu 595 de voturi pentru, 12 împotrivă și 74 abțineri.
Interzicerea „pașapoartelor de aur”...
Parlamentul subliniază că sistemele de acordare a cetățeniei pe baza unei investiții financiare (sistemele CBI), în temeiul cărora cetățenii unor țări din afara Uniunii Europene obțin dreptul de cetățenie în schimbul unei sume de bani, subminează esența cetățeniei Uniunii. Parlamentul folosește cuvântul „parazitism” pentru a descrie această practică (folosită în Malta, Bulgaria și Cipru), căci țările Uniunii pun în vânzare ceva ce nu fusese niciodată destinat comercializării. Deputații subliniază că au fost acceptate și cereri care nu respectau condițiile stabilite și solicită ca sistemele de acest gen să fie eliminate treptat din cauza riscurilor pe care le presupun.
... și reglementarea „vizelor de aur”
Parlamentul a menționat că sistemele RBI (de acordare a dreptului de ședere pe baza unei investiții financiare) presupun riscuri mai scăzute. El a cerut să se creeze norme la nivelul Uniunii Europene pentru a combate spălarea de bani, corupția și evaziunea fiscală. Printre solicitările sale se numără:
- verificarea stringentă a antecedentelor (inclusiv a membrilor familiei și a surselor fondurilor), verificarea obligatorie în bazele de date ale Uniunii și proceduri de verificare în țările terțe;
- obligații de raportare pentru țările Uniunii, inclusiv un „sistem de notificare și consultare” pentru a permite altor țări ale Uniunii să prezinte obiecții; și
- cerințe minime privind șederea efectivă pentru solicitanți și, în ceea ce privește investițiile lor, o implicare activă, calitate, valoare adăugată și contribuție la economie.
Fără pașapoarte și vize pentru oligarhii ruși
Parlamentul salută angajamentul statelor membre implicate de a limita vânzarea cetățeniei rușilor care au legături cu guvernul rus și solicită ca toate sistemele CBI și RBI din UE să excludă solicitanții ruși cu efect imediat. Eurodeputații îndeamnă guvernele UE să reevalueze toate cererile aprobate din ultimii ani și să se asigure că „nicio persoană rusă care are legături financiare, de afaceri sau de altă natură cu regimul Putin nu își păstrează drepturile de cetățenie și de reședință”. În plus, aceștia solicită Comisiei să interzică resortisanților ruși care fac obiectul sancțiunilor UE accesul la toate sistemele RBI.
Un sistem fragmentat și rolul intermediarilor
Eurodeputații deplâng lipsa unor controale de securitate și a unor proceduri de verificare cuprinzătoare în cazul ambelor scheme și adaugă că nu ar trebui să fie posibil ca solicitantul să depună cereri succesive în diverse state membre. Statele membre nu ar trebui să se bazeze pe verificări efectuate de actori nestatali. Parlamentul cere o taxă la nivelul Uniunii, calculată ca un procentaj important din investițiile realizate, până la eliminarea completă a „pașapoartelor de aur” și permanent pentru „vizele de aur”. Parlamentul îi cere Comisiei să preseze și țările din afara Uniunii care beneficiază de călătorii fără viză în Uniunea Europeană să acționeze în acest sens.
Parlamentul observă că intermediarii folosiți în cadrul acestor sisteme nu sunt nici transparenți, nici trași la răspundere. Astfel, el cere interzicerea implicării lor în CBI și „o reglementare strictă și obligatorie” a rolului lor în RBI, care să includă sancțiuni.
Raportoarea Sophia in ‘t Veld (Renew, Olanda) a declarat: „Aceste sisteme au un singur rol, și anume de a deschide ușa din spate a Uniunii pentru indivizi dubioși, care nu pot pătrunde la lumina zilei. Este timpul să închidem această ușă, astfel încât oligarhii ruși și alte persoane cu bani murdari să nu aibă cum să intre. Guvernele statelor membre au refuzat să găsească o soluție la această problemă, pretinzând că nu este de competența Uniunii. În contextul actual, ele nu mai au cum să evite subiectul.”
Cel puțin 130 000 de persoane au beneficiat de sisteme CBI/RBI în Uniunea Europeană între 2011 și 2019, generând venituri de peste 21,8 miliarde EUR pentru țările în cauză. Sistemele CBI există în Malta, Bulgaria (unde guvernul a propus un proiect de lege pentru a pune capăt sistemului) și Cipru (care actualmente procesează doar cererile depuse înainte de noiembrie 2020, toate acestea fiind deja examinate, potrivit guvernului cipriot). Douăsprezece state membre au sisteme RBI cu sume și opțiuni de investiții diferite.
