Întunericul în care încă ne zbatem. 77 de ani de la instaurarea oficială a regimului comunisto-bolșevic în România

6 martie 1945 – 6 martie 2022. Se împlinesc astăzi 77 de ani de la instaurarea oficială a regimului comunisto-bolșevic în România. 

În aceste zile tragice și teribile pentru viitorul nostru, mai mult decât oricând, trebuie să ne aducem aminte și să nu uităm această dată tristă, pentru că de aici a început un șir de nenorociri pentru biata noastră țară și pentru poporul acesta.

Atâta timp cât Adevărul nu este spus în întregime, indiferent cât de mult ar durea, nu putem să avem pretenția că am ieșit în totalitate dintr-un întuneric, în care încă ne zbatem. 

Să nu uităm niciodată că cei care s-au jerfit în pușcăriile comuniste au făcut-o pentru că aveau credința și speranța în vremuri mai bune. Nu avem voie să-i dezamăgim! Trebuie să luptăm pentru o Românie Mare a principiilor și valorilor adevărate.

Vă redau mai jos cele scrise de bunicul meu, dr. Ilie Lazăr, despre Petru Groza, pe care l-a cunoscut foarte bine, încă din timpul primul război mondial și care reflectă destul de bine cine a fost cel care a condus primul guvern comunist din istoria României:

”Citind cartea fostului meu subaltern din armata austro-ungară, azi prim-ministru al Țării Românești, Dr.Petru Groza (n. m.: este vorba de cartea scrisă de Petru Groza – ‹În umbra celulei›) am crezut că ar fi bine să pun la punct unele afirmații care ne sunt cunoscute....

Dacă Dumnezeu mi-ar fi dat darul să pun pe hârtie tot ce cred și simt în acest moment (privat de libertate) despre carte și autorul ei, cu care am împărțit multe bucurii și supărări în cei 30 de ani de cunoștiință, cred că opinia publică românească l-ar vedea și cunoaște exact pe autor.

Noi nu credem în sinceritatea domnului Petru Groza și aceasta din mai multe motive.

Domnul Petru Groza nu este nici ‹prieten›, nici ‹sincer›. El urmărește un scop bine cunoscut, și în funcție de acest scop a făcut și face compromisuri, în care el însuși nu crede.

Noi, cei mai mulți dintre surtucarii ardeleni, am crescut cu mari greutăți, care d-lui Petru Groza nu i-au fost cunoscute. 90% suntem ieșiți din mediul satelor, am suferit umilințe, nedreptăți și temnițe. Domnul Petru Groza sub regimurile maghiare, n-a prea făcut parte din aceia care sufereau martiraj....

Nici că se putea că, doar sub ‹libertățile democratice› și sub guvernul ‹revoltatului› P. Groza se mai menționa cenzură, niscaiva teroare și lagăre, ba dacă îndrăznești să porți la butonieră tricolorul, ești ridicat de ‹gărzile cetățenești› ,‹aranjat› și pe urmă iei drumul spre lagărul din Caracal. Dacă cumva încerci să te afirmi ca membru al unui partid istoric, te trimite la ‹Tribunalul Poporului› unde te judecă tot ‹ai noștri›.

Ardealul este azi în cea mai neagră mizerie și teroare, iar patronul fărădelegilor este tovarășul Petru Groza, secondat de o seamă de ignoranți și înstrăinați”.

București, 30 mai 1945

(Ilie Lazăr, ”Amintiri”, Fundația Academia Civică, 2000)