Propaganda infernală a kgb-iștilor lui Putin acționează, fără reținere, în inima Bucureștiului. Imagini macabre cu „crimele Ucrainei” din Donbas, expuse, pentru a putea fi văzute de cetățeni, pe panourile din fața Ambasada Rusiei

Mai mulți români și ucraineni care au manifestat, sâmbătă, la sediul Ambasadei Rusiei din București, în semn de solidaritate cu Ucraina, au remarcat cu stupoare că panourile, protejate de sticlă, de la intrarea în instituție, sunt acoperite de imagini macabre explicite care ar „dezvălui” crimele Ucrainei în Donbas: civili sfârtecați de gloanțe sau atârnând în ștreang, copii morți sau mutilați. Gestul Ambasadei nu este altceva decât propagandă menită să justifice crimele de acum ale Rusiei, acuzată unanim la nivel mondial de terorism și de crime de război împotriva Ucrainei. Ambasada derulează același tip de propagandă și pe pagina sa oficială de Facebook. 

Demontarea minciunilor propagate de Rusia în România. Vladimir Putin acuza virulent și repetat, înainte de invadarea Ucrainei, că „rusofobia din Donbas s-a transformat într-un genocid. Știți foarte bine ce se întâmplă acolo. Și pare un genocid, cum ați remarcat și dvs”. Citatul este dintr-o discuție pe care Putin o avea cu membrii unui așa-zis comitet rus pentru investigarea „genocidului” ucrainean din Donbas (estul Ucrainei). Comitetul respectiv afirma, în sprijinul teoriei „genocidului”, că ar fi descoperit, în Donbas, gropi comune în care fuseseră îngropați sute de civili, uciși de bombardamentele ucrainene. 

Presa independentă și organizațiile pentru drepturile omului resping însă ipoteza unui genocid în Donbas (distrugerea deliberată și sistematică, în întregime sau în parte, a unei colectivități sau a unui grup național, rasial, etnic sau politic, conform definiției de dicționar preluată din convențiile internaționale).

Ce spun sursele independente despre situația din Donbas: separatiștii pro-ruși, susținuți de Rusia, pe de-o parte, și armata ucraineană, pe de alta, se luptă în Donbas de opt ani. În jur de 14.000 de oameni, din ambele tabere, au murit în acest interval, cel puțin 3000 dintre aceștia fiind civili. 

Organizațiile pentru drepturile omului și alte surse independente au confirmat faptul că forțele pro-ucrainene și cele separatiste pro-ruse, aflate în conflict, se fac vinovate de încălcări repetate ale drepturilor omului, printre acestea numărându-se inclusiv arestarea arbitrară sau tortura. Deși îngrijorătoare și condamnabile aceste atrocități, ele au fost totuși limitate, iar violența din regiune nu poate fi considerată drept genocid, așa cum este acesta definit de Lemkin în Convenția privind genocidul.

Putin și alți reprezentanți ai statului rus au oferit, de-a lungul timpului, dovezi insuficiente care să susțină acuzațiile pe care le tot repetă din 2015. Cele mai multe dintre așa-zisele dovezi prezentate de Kremlin cu privire la „exterminarea în masa” a populației vorbitoare de limbă rusă din Ucraina au fost considerate de mulți observatori independenți „fabricate” și fără corespondent în realitate, cu scopul evident de a justifica o intervenție militară ulterioară. Între timp, aproape 900,000 de persoane din așa-zisele republici independente Lugansk și Donețk au obținut cetățenie rusă. 

Mai mult, Casa Albă a avertizat că Rusia derulează, de ani de zile, operațiuni în zonă sub „steag fals”, pe care le atribuie apoi forțelor ucrainene. O altă minciună folosită de propaganda rusă invoca faptul că Statele Unite ar dezvolta pe teritoriul Ucrainei, în colaborare cu aceasta, arme chimice și biologice. Departamentul de stat American a respins public de mai multe ori aceste minciuni grosolane, precizând că Rusia fabrică povești pentru a justifica invadarea Ucrainei (ceea ce s-a și întâmplat ulterior).

Precizare despre operațiunile orchestrate de Rusia sub steag fals - este un mod frecvent de operare al Kremlinului în epoca Putin. Podul a scris recent AICI despre cum s-a produs ascensiunea fulminantă a cvasinecunoscutului Vladimir Putin către cea mai importantă funcție în stat, pe care o ocupă de peste două decenii, deviind spre totalitarism drumul Rusiei către democrație. 

În toamna lui 1999, cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale care „trebuiau” musai câștigate de Putin (fost agent KGB, dar rămas conectat cu teribila poliție secretă sovietică), Serviciul Federal rus de Securitate – FSB, urmașul KGB - a orchestrat o serie de atentate în mai mult orașe din Rusia pe care apoi le-a pus pe seama separatiștilor ceceni. Abia numit premier, Putin, susținut puternic și de oligarhii îmbogățiți în mandatul lui Boris Elțîn, a început o agresivă campanie de seducere a poporului rus, fiind prezent la locurile atentatelor și promițând răzbunare.

Vedeți fotografiile făcute de Mircea Ioan Savin, redactor Podul.ro: